Producătorii de energie hidro anunţă că vor intra în faliment şi cer sprijinul autorităţilor

Producătorii care au investit în energia electrică produsă din surse hidro vor intra, în acest an, în faliment din cauza taxelor percepute de către Apele Române, a transmis Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES).

În ţara noastră funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica. 

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, aceşti producătorii plătesc trei tipuri de taxe:  pe apă turbinată, de circa 1,17 lei/1.000 de metri cubi; chirie pentru utilizarea albiei minore – circa 27,31 lei/m2/lună şi taxa pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare, de 238,88 RON x metri cădere/lună.

”În cazul unei microhidrocentrale, suprafaţa chiriei albiei minore supusă taxării este cuprinsă între 60 şi 100 de metri pătraţi.”, subliniază reprezentanţii PATERS.

Conform acestora, microhidrocentralele, dar şi Hidroelectrica, au avut obligaţia ca – până la data de 17 ianuarie 2021 – să monteze debitmetre în unităţile lor pentru a măsura cantitatea de apă folosită efectiv pentru producţia de energie. Totodată, s-a stabilit că în unităţile de producere a energiei hidro, în care din punct de vedere tehnico-constructiv nu se  potate îndeplini această obligaţie, cuantumul contribuţiei resurselor de apă se va calcula la maximul debitului stipulat în autorizaţia de gospodărire a apelor.

Astfel, vicepreşedinte PATRES, Dan Prodan a declarat: ”MHC-urile pot atinge debitul maxim instalat doar în anumite perioade ale anului (viituri) pe perioade scurte de timp, maxim 2 luni/an, cea mai mare parte din an acestea funcţionând cu un debit mediu redus sub debitul maxim instalat, motiv pentru care obligaţia pentru plata debitului maxim instalat conform noii reglementări poate fi considerată un abuz”.

 “Producătorii au obligaţia să instaleze debimetre, dar nu se precizează în lege dacă acestea trebuie să fie metrologizate sau nu. În fapt, Administraţia Apele Române vine cu cerinţa ca debimetrele să fie supuse controlului metrologic, neţinând cont de instrucţiunile de la Institutul Naţional de Metrologie Conform legislaţtiei în vigoare (Ordin 148/05.05.2012), debitmetrele utilizate pentru măsurarea debitelor de apă brută prelevate din lacuri/râuri nu se supun controlului metrologic legal şi nu sunt omologate în România.”, a explicat Dan Prodan.