Prioritizarea, prudenţa şi cumpătarea bugetului pe 2021
0
Bugetul este un act administrativ, prin care Parlamentul autorizează încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor necesare pentru funcţionarea serviciilor publice timp de un an.
În al doilea rând, bugetul este un act formal de evaluare a veniturilor stabilite pe baza încasărilor anilor precedenţi şi de enumerare a cheltuielilor în limita veniturilor.
Bazele finanţelor de stat ale României moderne au fost puse de regulamentele organice ale Munteniei şi Moldovei (1831-1832).
Din punct de vedere bugetar, aceste acte constituţionale au însemnat trecerea de la sistemul financiar şi fiscal bizantino - feudal, la sistemul de bugete anuale regulate, bazate pe venituri strânse şi administrate după anumite reguli, bugete supuse controlului politic şi juridic al organelor constituţionale ale statului.
Bugetul de stat pe anul 2021 a fost votat, în Parlament în forma aprobată de Guvern, promulgat ulterior de Preşedinte. În favoarea proiectului bugetului de stat au votat 234 de deputaţi şi senatori, iar 170 de parlamentari au votat împotrivă.
Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022 – 2024. Bugetul este fundamentat pe un deficit bugetar cash de 7,16 %, cu venituri în creştere cu 13% şi cheltuieli în creştere cu 5%.
Legea bugetului de stat pe anul 2021
Stabileşte la venituri în sumă de 173.700,7 mil lei, iar la cheltuieli în sumă de 326.407,2 mil lei credite de angajament şi în sumă de 261.050,5 mil lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 mil lei.
Din taxa pe valoarea adăugată de 69.698,4 mil lei, se alocă 18.496,0 mil lei sume defalcate pentru bugetele locale, iar din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, în sumă de 26.166,1 mil lei, la nivelul fiecărei unităţi administrativ - teritoriale, se repartizează, pe următoarele cote: 15% la bugetul local al judeţului, 63% la bugetul local al comunei, oraşului şi municipiului, 6% într-un cont distinct la nivel de comună, oraş şi municipiu, 14% pentru echilibrarea bugetului local ale comunei, oraşului şi municipiului şi 2 % pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole.
Prognoza de toamnă a U.E. cu evoluţia indicatorilor macroeconomici
Datele de mai sus arată faptul că economia Zonei Euro va înregistra o contracţie de 7,8% pe 2020 şi se estimează o creştere de 4,2% pe 2021 şi de 3% în 2022. Conform previziunilor, economia U.E. se va contracta cu 7,4% în 2020 şi va înregistra o creştere de 4,1% în 2021 şi de 3% în 2022.
Asta în condiţiile în care perspectivele de redresare sunt neuniforme de la ţară la ţară în funcţie de răspândirea virusului, compoziţia sectorială a economiilor naţionale şi forţa soluţiilor la răspunsurile politice naţionale.
Investiţiile constituie motorul creşterii economice, crearea şi păstarea mai multor locuri de muncă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix.
Parcursul investiţional are în vedere efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiţionale din partea sectorului public, precum şi perspectiva disponibilităţii începând cu anul viitor a unui volum mare de fonduri europene destinate redresării economice.
La nivelul UE, anii 2021 şi 2022 vor sta sub semnul revenirii economice, investiţiile fiind factorul determinat al acesteia, bazându-se pe mobilizarea rapidă a fondurilor necesare redresării economice prin mecanismul de redresare şi rezilenţă.
Pentru România este estimat o creştere a investiţiilor de 4,1% în 2021 şi de 4,5% în 2022, ca urmare a accelerării proiectelor finanţate din fonduri europene, circa 30,40 mld euro.
Se aşteaptă ca deficitul public să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creşterea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia europeană.
Conform previziunilor, deficitul public al zonei euro s-a majorat de la 0,6 % din P.I.B. în 2019 la 8,8 % în 2020, se estimează de a scădea la 6,4 % în 2021 şi la 4,7 % în 2022. Această evoluţie reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgenţă în cursul anului 2021, pe măsura ce situaţia economică se va îmbunătăţii.
România în context European
Ca răspuns la pandemie, România a adoptat măsuri bugetare pe două paliere, prevenirea şi combaterea virusul pe de o parte, iar pe de altă parte, sprijinirea cetăţenilor şi companiilor afectate din punct de vedere economic şi social.
Confirm ultimelor date Eurostat, în anul 2019, cele mai mari deficite bugetare din UE din P.I.B., au înregistat: România cu 4,4 %, Franţa cu 3 %, Spania cu 2,9 % şi Ungaria cu 1,9 %, în condiţiile, în care la polul opus, excedent bugetar au înregistrat: Danemarca cu 3,8 %, Luxemburg cu 2,4 %, Bulgaria cu 1,9 %, Olanda cu 1,7 %, Germania, Grecia şi Cipru cu 1,5 %.
În ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare în P.I.B. în anul 2019, cele mai mici venituri au înregistrat: Irlanda cu 25 %, România cu 31,8 %, Lituania cu 34,9 %, Malta cu 37,7 %, Letonia cu 37,8 % şi Bulgaria cu 38,2 % faţă de media UE de peste 46,1 %, la polul opus se află: Danemarca cu 53 %, Franţa cu 52,6 %, Finlanda cu 52,3 %, Belgia cu 52,3 %, Italia cu 47 % şi Germania cu 46,7 %.
Poziţia pe care se află România este generată de aplicarea de politici pro-ciclice, generate de: dezvoltarea economică în perioada de expansiune (2006 – 2008) şi frânare / subdezvoltare în perioada (2010 – 2015), fenomene ce au amplificat fluctuaţiile de accentuarea dezechilibrelor în economie.
În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor bugetare în P.I.B. în anul 2019, cele mai mici cheltuieli au înregistrat: Irlanda cu 24,5 %, Lituania cu 34,6 %, România cu 36,1 %, Bulgaria cu 36,2 %, Malta cu 37,2 %, faţă de media UE de peste 46,7 %, la polul opus se află: Franţa cu 55,6 %, Finlanda cu 53,3 %, Danemarca cu 53 %, Belgia cu 52,1 %, Italia cu 48,6 % şi Germania cu 46,7 %.
Soluţii de îmbunătăţire a economiei la nivel european
Un acord comercial între UE şi Regatul Unit, ar oferi, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE, comparativ cu scenarul de referinţă potrivit OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate.
Noua prioritate a bugetului UE este Pactul Ecologic European, alături de priorităţi tradiţionale cum ar fi politica de coeziune şi agricultură, dar şi finanţarea unor măsuri de înlăturarea a efectelor pandemiei, finanţarea sistemului medical European şi siguranţa cetăţenilor.
P.E.E. reprezintă o nouă strategie de creştere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, competitivă şi eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii de gaze cu efect de seră în 2050 şi în care creşterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.
Dr. ec. Viorel Crăciuneanu activează în cadrul propriului cabinet de insolvenţă, www.craciuneanu.ro
Se încarcă comentariile...
