FOTO/INFOGRAFIE Plătim rovinietă pentru drumurile naţionale de pământ

FOTO/INFOGRAFIE Plătim rovinietă pentru drumurile naţionale de pământ

Aşa arată mai mult de 4 kilometri din Drumul Naţional DN5A care face legătura între Giurgiu şi Olteniţa FOTO: Marian Iliescu

Nu au fost niciodată asfaltate sau măcar pietruite, dar pentru a avea acces pe ele şoferii îşi iau rovinietă sau riscă amenzi grele. Sunt şosele de pământ cu statut de drum naţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Drumul naţional este în principiu şoseaua asfaltată, marcată corespunzător, prevăzută cu rigole şi cu benzi de refugiu, având o lăţime a părţii carosabile de cel puţin şapte metri. Este clasificat ca „naţional“ pentru că are statutul de şosea de interes pentru întreaga ţară, iar accesul autovehiculelor se poate face numai plătind contravaloarea unei taxe numită generic rovinietă.

Legislaţia actuală prevede că, în preajma drumurilor naţionale, nicio construcţie nu poate fi amplasată la mai puţin de 50 de metri de axul şoselei.

Ei bine, statisticile oficiale, dar mai ales realităţile din teren, arată că în România anului 2013 avem 260 de kilometri de drumuri naţionale care nu sunt asfaltate (sunt doar pietruite) şi 15 kilometri de drumuri naţionale care sunt, atenţie, de pământ. Astfel de tronsoane pot fi întâlnite în judeţele Giurgiu, Argeş şi Vrancea, iar „Adevărul“ vă prezintă o incursiune cu maşina pe Drumul Naţional DN5A, între Izvoarele şi Mironeşti - judeţul Giurgiu.

„N-aveţi şanse cu maşina mică!“

Dinspre Olteniţa până la Izvoarele, DN5A arată relativ bine, este asfaltat şi încă se mai văd marcajele aplicate cu ani în urmă. La ieşirea din comună însă, asfaltul dispare şi lasă loc unui off-road de pământ cu valuri, gropi, brazde şi bălţi ca şi cum ai fi ajuns pe uliţele mărginaşe ale unui cătun uitat de lume.

Foto

Localnicii cu care am „dezbătut“ situaţia acestui tronson ştiu din proprie experienţă că este clasificat ca drum naţional. „Am construit o casă anul trecut aici, să mai venim şi noi în vacanţă, şi ne-au cerut autorizaţie de la Compania de Drumuri Naţionale, să facem dovada că nu construim la mai puţin de 50 de metri de carosabil. Dacă nu mă credeţi, vă arăt autorizaţia, acolo scrie că e drum naţional“, ne-au spus noii locatari ai comunei Izvoarele, ieşiţi ieri la o plimbare prin împrejurimi. Iar un şofer ajuns cu treburi în zonă ne-a recomandat să nu încercăm să mergem cu autoturismul mai departe, că drumul e desfundat şi „n-aveţi şanse cu maşina mică să treceţi dincolo, la Mironeşti“.

Cinci kilometri în 50 de minute

Într-adevăr, pe măsură ce ne depărtăm de Izvoarele, „carosabilul“ acestui drum... naţional arată tot mai rău, chiar dacă acum, la sfârşit de aprilie, pământul este relativ uscat. Pentru a nu eşua printre valurile de noroi şi pietre, şoferul trebuie să fie extrem de atent şi rareori poate ieşi din viteza I. Aşa că am parcurs cei aproape cinci kilometri în 50 de minute, nu fără îngrijorarea că oricând putem rămâne împotmoliţi.

Nu ne vine să credem că suntem pe un drum naţional al anului 2013, dar iată că ironia autorităţilor locale ne trezeşte la realitate: limita administrativă a satului Mironeşti este gardată de o placă nou-nouţă pe care se văd însemnele oficiale ale României şi Uniunii Europene, iar şoferilor li se urează Drum Bun!

După alte câteva curbe (am zice periculoase, având în vedere mixtura de lut galben cu pietre, oricând inundabilă, a acoperământului drumului), asfaltul revine cumva la vedere, drumul e pietruit şi se poate circula mai departe, spre Giurgiu, chiar cu viteza a treia. DN5A îşi redobândeşte, timid, aspectul de Drum Naţional.

După o astfel de experienţă, călătoria pe un drum naţional de pământ, ai un motiv în plus să plăteşti rovinieta: speri ca din aceşti bani să se reabiliteze tronsonul. Cât despre responsabilitatea celor de la CNADNR sau a vreunui oficial de la Ministerul Transporturilor, şoferii nu mai au demult nicio speranţă.


Ce este drumul naţional

Drumul de interes naţional este cel care face legătura dintre Capitală şi oraşele reşedinţă de judeţ ori între reşedinţele de judeţ. Acestea pot fi autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene (E) sau drumuri naţionale (DN) principale sau secundare.


Rovinietă sau amendă

Potrivit legislaţiei actuale, cine circulă pe drumurile naţionale fără rovinietă riscă sancţiuni care se calculează astfel: o parte fixă reprezentând amenda care poate ajunge la 1.000 de lei pentru autoturisme, respectiv 9.000 de lei pentru camioanele grele, plus o parte variabilă care înseamnă obligaţia de a achiziţiona o rovinietă pe un an. Rovinieta pe un an începe de la 28 de euro pentru un autoturism şi sare de 1.200 de euro pentru camioanele de peste 12 tone.


 

Drumurile naţionale de pământ

Imagini din aceeasi galerie
  • Drumurile naţionale de pământ
  • Drumurile naţionale de pământ
  • Drumurile naţionale de pământ
  • Drumurile naţionale de pământ
  • Drumurile naţionale de pământ
  • Drumurile naţionale de pământ
  • Drumurile naţionale de pământ
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările