Munţii noştri aur poartă: Două cratere foarte adânci vor fi create în Munţii Apuseni. Cât aur se va scoate

Munţii noştri aur poartă: Două cratere foarte adânci vor fi create în Munţii Apuseni. Cât aur se va scoate

FOTO Shutterstock

România mai are trei exploatări miniere de aur şi argint, toate descoperite după Revoluţie. Primul lingou de aur din Munţii Apuseni ar putea fi turnat peste un an, în exploatarea minieră de la Rovina.

Ştiri pe aceeaşi temă

Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer, celelalte două fiind la Roşia Montană şi Certej.
 
Firma Samax România SRL a început de anul trecut demersurile pentru a obţine autorizaţiile de construcţie a minelor pe raza comunei Rovina/jud.Hunedoara, după ce, în 2018 guvernul a aprobat concesiunea de exploatare a resurselor din subteran.
 
Conform planificării, prima mină ar trebui să fie gata până în 2022. Exploatarea va conţine trei mine, două de suprafaţă şi una de subteran. Nu se vor folosi cianuri pentru prelucrarea minereului aurifer, zăcământ estimat la 180-200 de tone.
 
Aurul va fi topit şi transformat în lingouri tot la Rovina, în uzina specială care va fi construită în acest sens. Statul român ar urma să încaseze redevenţe de circa 300 de milioane de dolari.
 
Din altă perspectivă, culmi muntoase din Apuseni vor fi înlocuite de două cratere şi de un „munte” de minereu şi praf. Zece gospodării vor fi dislocate pentru începerea lucrărilor de extragere, aşa cum reiese din proiectul de exploatare aprobat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), după cum scria recent romania.europalibera.org.
 

Munţii, înlocuiţi de cratere

 
Vor exista, aşadar, două cratere: unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic) şi un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina). Minele de suprafaţă vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime. Din aceste cratere se va scoate minereul din care apoi se vor desprinde aurul şi cuprul. Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfăşura şi în subteran, în mina Valea Gârzii - Cireşata. Aceasta e proiectată să fie deschisă peste un deceniu.
 

Statul va primi redevenţe de circa 300 de milioane de dolari

 
Cele aproximativ 200 tone aur şi peste 635.000 tone de cupru de la Rovina, al doilea cel mai mare zăcământ aurifer din Europa, potrivit unor specialişti, ar urma să fie extrase prin investiţia exclusiv privată, fără participarea statului român.
 
Statul va primi redevenţe de 6% pentru aurul produs şi 5 % pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezinta peste 300 milioane dolari.
 
„Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3.697.911.600 dolari pentru aur şi 1.772.194.945 dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru. În consecinţă, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat pentru perioada de concesiune menţionată este de 221.874.696 dolari pentru aur şi 88.609.747,25 dolari pentru cupru. Cumulat, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat, pe durata de concesiune de 20 de ani, este 310.484.443,25 dolari, cu condiţia executării în integralitate a prevederilor licenţei fără modificări ale condiţiilor de piaţă actuale. Valoarea medie anuală a redevenţei datorate bugetului de stat este de 15.524.222,1625 dolari”, se arată în nota de fundamentare a proiectului pentru acordarea licenţei de exploatare.
 
Rovina se află la circa 20 de kilometri de municipiul Deva, în zona Certej, iar zăcământul se desfăşoară pe o suprafaţă 94 de kilometri pătraţi. Compania Samax, care obţinut concesiunea sa, a fost înfiinţată în 1999, în Insulele Virgine, de miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, prin avocaţii panamezi de la Mossack Fonseca, arată o anchetă a Rise Project, care citează documente Panama Papers. De atunci, firma şi-a schimbat de mai multe ori proprietarii, acum fiind deţinută de fonduri de investiţii şi diverse firme offshore. În momentul de faţă, este listată la bursa din Toronto, având simbolul ESM.
 

Controversele proiectului

 
Proiectul minier de la Rovina a fost contestat de mai multe organizaţii neguvernamentale. În 2015, Mining Watch România şi Carpathian Gold acuzau Guvernul României pentru acordarea licenţei de exploatare a cuprului şi aurului pentru zăcământul Rovina, arătând că proiectul este o nouă Roşia Montană şi un nou pas în transformarea Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafaţă.
 
„Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere - cu diametre de 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, păşuni şi pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina şi Merişor ce aparţin comunelor Criscior şi Bucureşci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roşia Montană şi la doar 7 km de Brad, oraş ce numără 13.900 de locuitori“, informa Mining Watch România.
 
Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer. Celelalte sunt Roşia Montană şi Certej.
 
Dar spre deosebire de Certej (pentru care este în curs o investigaţie penală) şi mai ales de Roşia Montană (unde proiectul Gold Corporation bazat pe exploatare bazată pe cianuri a provocat un scandal naţional şi pentru care se desfăşoară în prezent un proces comercial internaţional), la Rovina autorizaţiile s-au obţinut fără controverse, iar proprietarii Samax România speră că extracţia minieră poate începe la anul.
 
Întreaga prezentare a proiectului poate fi văzută aici

 
Citeşte şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările