
Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria (32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%, pentru Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
Nivelurile cele mai reduse ale acestui
indicator se înregistrau în Cehia (12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%),
Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) şi Austria (16,9%).
În cele 27 de state din Uniunea Europeană,
21,1% din populaţie - echivalentul a 92,4 milioane de persoane - era supusă în
2019 riscului de sărăcie şi excluziune socială, în scădere uşoară faţă de
nivelul din 2018 (21,6%).
Datele privind riscul de sărăcie şi excluziune
socială în 2019, cu un an înainte ca statele membre UE să introducă măsuri
pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), vor fi folosite
ca indicatori de referinţă pentru analizarea impactului economic şi social al
pandemiei în 2020, precizează Eurostat.
Anul trecut, 16,5% din populaţia UE era supusă
riscului de sărăcie după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), în
scădere faţă de la 16,8% în 2018.
În rândul statelor membre UE, mai mult una din
cinci persoane era supusă riscului de sărăcie: în România (23,8%), Letonia
(22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) şi
Italia (20,3%, datele sunt din 2018). Nivelurile cele mai reduse ale acestui
indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%),
Slovenia (12%), Ungaria (12,3%), Danemarca (12,5%), Olanda (13,2%), Austria
(13,3%) şi Franţa (13,6%).
De asemenea, 5,6% din populaţia UE era într-o
stare materială extrem de precară în 2019, ceea ce înseamnă condiţii de trai
sever afectate de lipsa resurselor, nu-şi putea plăti facturile, nu putea
păstra locuinţa încălzită adecvat sau nu-şi putea lua o săptămână de vacanţă
departe de casă. Acest procent a scăzut faţă de 2018 (6,1%).
În 2019, procentul celor care erau într-o
stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE,
de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia şi 14,5% în România la mai puţin de 3%
în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca,
Germania, Austria şi Slovenia (toate cu 2,6%) şi Cehia (2,7%).
Anul trecut, 8,5% din populaţia UE cu vârsta
sub 60 de ani trăia în gospodării în care adulţii lucrau mai puţin de 20% din
potenţialul lor total de muncă din timpul anului precedent. Acest procent a
scăzut faţă de 2018 (8,8%).
Grecia (13,8%), Irlanda (13%, datele din
2018), Belgia (12,4%), Italia (11,3%, datele din 2018), Spania (10,8%), Finlanda
(9,7%), Bulgaria şi Danemarca (ambele cu 9,3%), Croaţia şi Olanda (ambele cu
9,2%) aveau cel mai ridicat procent de cetăţeni care trăiau în gospodării cu
intensitate de lucru scăzută, iar Cehia (4,2%), Polonia (4,7%), Malta (4,9%),
Ungaria (5%), Slovenia (5,2%) şi Estonia (5,4%) aveau cel mai redus procent.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: