Dezastru la ANAF. Antifrauda a cheltuit cu funcţionarea de şase ori mai mult decât a colectat

Dezastru la ANAF. Antifrauda a cheltuit cu funcţionarea de şase ori mai mult decât a colectat

Direcţia Generală Antifraudă (DGAF) din cadrul Fiscului a avut rezultate dezastruoase. A cheltuit 707 milioane de lei numai pentru funcţionare, în contextul în care a adus la buget doar puţin peste 100 de milioane de lei, arată proiectul pentru reorganizarea ANAF publicat de Ministerul Finanţelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Finanţele susţin că „funcţionarea DGAF în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi a întăririi capacităţii administrative a ANAF, care să genereze creşterea conformării voluntare şi a colectării veniturilor”.

Mai precis, deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum şi specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, analizând activitatea DGAF de la înfiinţare până în prezent raportat la obiectivele strategice ale ANAF se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 miliarde lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală competente.

Citeşte şi: Lupta antifraudă, lungă şi degeaba. Neregulile descoperite la DGAF

În timp ce sumele încasate la bugetul general consolidat, ca urmare a acestor activităţi, reprezintă 0,8% din total prejudiciu sesizat, respectiv aproximativ 116 milioane de lei, cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de circa 707 milioane de lei.

„Astfel, în vederea eficientizării activităţii acestei structuri în raport de obiectivele strategice ale ANAF, reconfigurarea structurii organizatorice a DGAF pentru creşterea aportului acesteia în procesul de colectare a creanţelor bugetare reprezintă o soluţie oportună în contextul obiectivelor asumate pentru ANAF - digitalizarea instituţiei, orientarea spre creşterea conformării  voluntare, îmbunătăţirea structurii organizatorice a instituţiei”, afirmă Ministerul Finanţelor.

Instituţia consideră că, ţinând cont de lipsa acută de personal, se constată că neaplicarea în regim de urgenţă a măsurilor necesare optimizării proceselor de activitate pentru întărirea capacităţii de control operativ şi inopinat, în scopul creşterii calităţii actelor de control încheiate prin fundamentarea corespunzătoare a constatărilor fiscale,va perpetua efecte negative în realizarea obiectivelor.

Finanţele explică de asemenea că urgenţa modificării structurii DGAF este dată şi de calitatea actelor încheiate de această structură din subordinea ANAF, 71% din totalul sesizărilor penale au reprezentat soluţii de clasare/renunţare la urmărirea penală, iar 29% soluţii de trimitere în judecată.

Trebuie amintit că sesizările penale sunt însoţite şi de măsuri asiguratorii instituite de DGAF, aspect ce poate conduce la blocarea activităţii agentului economic.

Fără statut special pentru inspectorii antifraudă

În ceea ce priveşte politica de resurse umane, s-a constatat că prevederile derogatorii - care reglementează ocuparea funcţiilor specifice de inspector antifraudă numai prin concurs de recrutare, stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.74/2013, cu modificările şi completările ulterioare - de la cadrul general privind statutul funcţionarilor publici, nu numai că nu au adus o creştere a colectării prin activitatea desfăşurată de structura de antifraudă fiscală, ci a produs blocaje în ocuparea funcţiilor publice specifice de inspector antifraudă din cadrul DGAF cu personal care să aibă abilităţile şi competenţele necesare desfăşurării unui astfel de tip de activitate, mai argumentează Finanţele.

Citeşte şi: Ministerul Finanţelor demarează reorganizarea ANAF. Ce se schimbă

„În acest context, a apărut necesitatea reorganizării activităţii DGAF pentru a imprima şi un caracter de flexibilitate în alocarea şi gestionarea resurselor umane necesare activităţii direcţiei ca dealtfel la nivelul întregii Agenţii, un circuit al documentelor şi un proces decizional mai rapid şi mai eficient, continuându-se în acest sens procesul de îmbunătăţire şi eficientizare a activităţii structurii centrale, precum şi a structurilor teritoriale, relocarea de personal din zonele cu surplus de personal către zonele deficitare din acest punct de vedere, ca urmare şi a procesului de informatizare a Agenţiei. Astfel, structura de antifraudă fiscală se confruntă cu un acut deficit de personal care are un impact major negativ asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor legale în anumite domenii de activitate ale direcţiei, dintre care menţionăm structurile de control operativ, analiză de risc şi monitorizarea achiziţiilor intracomunitare”, arată proiectul.

42% din posturi erau vacante

Numărul mare al posturilor vacante, majoritatea acestora fiind înregistrate de la înfiinţarea structurii, a determinat o redistribuire a sarcinilor şi încărcarea excesivă cu atribuţii a personalului existent.

Un alt aspect important îl constituie faptul că la ultimul concurs organizat în vederea ocupării posturilor vacante specifice de inspector antifraudă numărul posturilor ocupate din totalul posturilor scoase la concurs a reprezentat un procent de 62% în condiţiile în care la acel moment motivaţia financiară constituia un factor important al încadrării cu personal a acestei structuri.

De la acel moment, respectiv de o perioadă mai mare de 5 ani, s-a  înregistrat o creştere progresivă a numărului posturilor vacante din DGAF de la 18,6% la 42% în prezent, faţă de totalul posturilor alocate acestei structuri. În scopul îndeplinirii obiectivelor asumate, măsura mobilităţii funcţionarilor publici din cadrul altor structuri către DGAF, prin detaşare sau mutare temporară, a constituit o situaţie de provizorat care a determinat influenţe în creşterea cheltuielilor aferente.

Mai mult decât atât, faptul că aproximativ 50% din personalul recrutat de la data înfiinţării până în prezent l-au reprezentat cei încadraţi pe grade de debutant şi asistent, în condiţiile în care formarea unui inspector antifraudă competent şi profesionist se realizează într-o perioadă îndelungată, precum şi faptul că există compartimente funcţionale (serviciu/birou) la nivelul cărora se înregistrează frecvent doar câte unul-doi salariaţi coordonaţi de câte un şef serviciu/birou, conduc la necesitatea identificării de soluţii care să susţină eficientizarea activităţii DGAF în condiţiile legislative actuale.

Situaţia mai sus prezentată referitoare la personalul DGAF a afectat în mod negativ rezultatele activităţii desfăşurate la nivelul acestei structuri, conchid Finanţele.

Cum va fi reorganizată Antifrauda

Reorganizarea ANAF presupune reducerea numărului de vicepreşedinţi de la 4 la 3, fiind eliminat vicepreşedintele pentru antifraudă. Antifrauda va trece în coordonarea Direcţiei generale de inspecţie fiscală, scopul fiind fluidizarea procesului de decizie. Va exista un singur vicepreşedinte pentru structurile cu atribuţii de control fiscal din cadrul ANAF (antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală).

Statutul angajaţilor Antifraudă va fi schimbat, astfel încât să permită detaşarea de personal din cadrul ANAF pe posturile respective. Mai precis, reorganizarea stabileşte încadrarea personalului DGAF în cadrul general aplicabil funcţionarilor publici.

„Se propune aşadar transformarea de urgenţă a funcţiilor publice specifice din cadrul DGAF în funcţii publice generale care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent şi fără barierele impuse inerent de «funcţia specifică»”, se menţionează în proiect.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: