Angajaţii vor beneficia şi în 2021 de unele măsuri de protecţie. Ce se întâmplă cu şomajul tehnic şi banii pentru telemuncă

Ministrul Muncii, Raluca Turcan

Guvernul a decis miercuri prelungirea unor măsuri active de protejare a angajaţilor, stabilind ce sume şi pentru cât timp vor fi plătite de stat în anumite situaţii.

După decizia de a prelungi şomajul tehnic şi timpul flexibil de muncă, Guvernul a decis prelungirea altor măsuri active, până la 30 iunie 2021:

- 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei pentru încadrarea în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, a persoanelor peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat în  perioada stării de urgenţă sau alertă, din motive neimputabile lor, a tinerilor între 16 şi 29 de ani înregistraţi ca şomeri sau a cetăţenilor români încadraţi în aceleaşi categorii de vârstă, cărora le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor.

- 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă acordată lucrătorilor zilieri, pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări.

- 41,5%  din salariul aferent zilelor lucrate pentru o perioadă de lucru de 8 ore pe zi, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, pentru angajaţii sezonieri.

În plus, se vor acorda zile libere plătite pentru părinţi în perioada cursurilor online. Părinţii vor beneficia, până la finalizarea cursurilor anului şcolar 2020-2021, de zile libere plătite cu 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut.

400 lei/lună pentru telemuncă

Un nou ajutor financiar, în valoare de până la 400 de lei, va fi acordat lunar angajaţilor care îşi îndeplinesc atribuţiile contractuale în anumite condiţii, legea fiind deja publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit Legii nr. 296/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal art. 76, alin (4), lit w)

„sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfaşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative”

Suma aceasta de 400 de lei nu este supusă impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Cheltuielile suportate de angajator sunt deductibile, spune legea, pentru determinarea rezultatului fiscal.

Potrivit datelor centralizate recent de Inspecţia Muncii, numărul contractelor individuale de muncă cu clauză de telemuncă înregistrat de Inspecţia Muncii la data de 30 noiembrie era de 42.625, în creştere faţă de numărul de 32.896 de astfel de contracte înregistrat la data de 31 octombrie.

Numărul contractelor de muncă la domiciliu înregistrat de Inspecţia Muncii era de 34.205 la 30 noiembrie, în creştere faţă de numărul de 28.864 înregistrat la 31 octombrie.

Cât priveşte numărul total de contracte individuale de muncă active, Inspecţia Muncii înregistra 6.507.550 de astfel de contracte la 30 noiembrie, în creştere faţă de numărul de 6.467.543 de contracte individuale de muncă înregistrate la 31 octombrie. 

Ce mai prevede legea

Angajaţii microîntreprinderilor care utilizează maşina societăţii şi în scop personal nu mai sunt impozitaţi pentru acest avantaj, fără a fi prevăzută  o limită, aşa cum există în cazul  angajaţilor companiilor plătitoare de impozit de profit (respectiv limita de deductibilitate de 50%).

Se introduc noi reglementări în cazul avantajelor în bani şi în natură primite de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între părţi, în sensul că obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale revine:

• angajatorului-rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
• plătitorilor de venituri-rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, în situaţia în care acestea din urmă sunt rezidenţi fiscali români.