ANALIZĂ Valentine’s Day 2020. Românii se căsătoresc mai târziu şi divorţează mai greu

ANALIZĂ Valentine’s Day 2020. Românii se căsătoresc mai târziu şi divorţează mai greu

Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate faţă de acum 30 de ani şi divorţează mult mai greu, un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluţia din 1989.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2020, căsătoria a ajuns un eveniment pe care mulţi dintre tineri caută să-l amâne cât mai mult. Asta nu înseamnă că îşi ignoră sentimentele, însă şi le manifestă ceva mai puţin formal, fără să ajungă aşa repede la Starea Civilă, arată o analiză realizată de Frames.

Acum 30 de ani, românii sărbătoreau în premieră, pe 14 februarie, Valentine’s Day, ziua occidentală a îndrăgostiţilor. Statisticile oficiale, analizate de experţii de la compania de consultanţă Frames, arată că în 1990, tinerii erau mult mai decişi să îşi unească destinele decât în prezent. Bărbaţii se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani. De atunci, vârsta medie a tinerilor aflaţi la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani în cazul bărbaţilor, şi la 28,7 ani în cazul femeilor.

Analiza Frames arată, totodată, că numărul căsătoriilor a scăzut vertiginos în ultimii 30 de ani. Dacă în 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, în 2018 numărul acestora a scăzut cu aproape 50.000 (143.292).

Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Naţional de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii.

„2010, 2011 şi 2012 au fost anii crizei economice, iar românii au resimţit din plin provocările acelor vremuri. Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială”, arată analiza Frames.

Odată cu ieşirea din criză, şi căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn că românii au început să aibă din nou încredere în viitor şi să îşi întemeieze o familie. Aşa s-a ajuns ca în 2018, se fie înregistrate 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul anterior.

Rata nupţialităţii (denumirea statistică a ratei căsătoriilor) a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1000 locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. În 1990, spre comparaţie, se înregistrau 8,3 căsătorii la 1000 de locuitori.

Căsătoria, la vârsta maturităţii

De ce amână tinerii tot mai mult căsătoria? Cum de s-a ajuns ca femeile, mai ales cele din mediul urban, să se căsătorească la o vârstă medie de 30 de ani, în creştere cu aproape 10 ani faţă de acum 30 de ani?

Potrivit experţilor, motivele sunt multiple şi au legătură cu schimbările majore prin care a trecut societatea românească.

„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esenţial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranţă, de familie tradiţională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educaţia, influenţa massmedia & social media, emanciparea socială, aspiraţiile legate de job, de carieră, opţiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuşi conceptul de ,,întâlnire’’, de relaţie sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influenţat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relaţii de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor ţărilor occidentale”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Aşa s-a ajuns ca vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, să fie de 33,8 ani la bărbaţi şi de 30,6 ani la femei. Spre comparaţie, cei mai tineri insurăţei, în anul 1990, erau cei din mediul rural. Femeile se căsătoreau, în medie, la vârsta de 21,3 ani, iar bărbaţii la 24,8 ani.

„Dincolo de condiţiile sociale, de mentalitate, amânarea căsătoriilor trebuie pusă în legătură directă cu situaţia economică a cuplului. Achiziţia unei locuinţe reprezintă, în 2020, o adevărată provocare, mai ales pentru tineri. Contractarea unui credit este determinată de nivelul salarial, iar costurile vieţii în comun generează o presiune pe care multe dintre cupluri reuşesc cu greu să o suporte, astfel că amână căsătoria şi conceperea unui copil o perioadă tot mai lungă de timp, în aşteptarea îmbunătăţirii situaţiei financiare”, arată analiza.

Potrivit datelor INS, în 2018, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă cu femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (12,2%).

În anul 2018 s-au înregistrat, în total, 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul anterior. Numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Bucureşti (24476 căsătorii), urmat de judeţul Iaşi (6641), Suceava (5179) şi Timiş (5135), iar cel mai mic număr de căsătorii s-a înregistrat în judeţul Tulcea (1087 căsătorii).

Cele mai ridicate rate de nupţialitate (număr de căsătorii la 1000 de locuitori) s-au înregistrat în Bucureşti (11,5‰), judeţul Ilfov (7,7‰) şi judeţul Iaşi (7,0‰), iar cele mai mici rate de nupţialitate s-au înregistrat în judeţul Tulcea (4,6‰) şi în judeţul Vâlcea (3,4‰).

La nivel european, România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3‰, alături de Lituania (7,5‰), Cipru şi Letonia (6,8‰) şi Malta (6,3‰). Ţările învecinate României, Bulgaria (4,0‰) şi Ungaria (5,2‰), au rate de nupţialitate mai mici decât ale României.

Divorţuri mai puţine

Analiza Frames arată, pe de altă parte, că numărul divorţurilor, în 2018, este la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 se înregistrau 32.966 divorţuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul acestora scăzuse la 30.857, mai puţine cu 290 divorţuri comparativ cu anul 2017.

Rata divorţialităţii (numărul de cazuri de divorţ la 1000 de locuitori) a scăzut de la 1,42 divorţuri la 1000 locuitori în 1990 la 1,39 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2018.

Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost, în 2018, de 43 ani pentru bărbaţi şi de 39,3 ani pentru femei.

„Statisticile oficiale arată că cel mai ridicat număr de divorţuri se înregistrează în mediul urban, dublu faţă de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorţează este de 40-44 ani în rândul bărbaţilor (5813 divorţuri/20,0% dintre divorţuri) şi de 30-34 ani la femei (5626 divorţuri/18,8% dintre divorţuri)”, arată analiza.

Datele Institutului Naţional de Statistică, prelucrate de Frames, arată, totodată, că numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,4 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă.

După vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat a fost semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 1,4 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,8 ori la grupa de vârstă 55-59 ani şi de peste 1,9 ori la persoanele de 55 de ani şi peste.

Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2018, două treimi s-au realizat cu „acordul părţilor”. În 47,3% dintre cazuri, vina a fost a ambilor soţi, 11,0% din vina soţului, 3,9% dintre cazuri din vina soţiei şi 37,8% din alte cauze.

Din punct de vedere regional, cele mai multe s-au semnalat în Bucureşti, 2888 cazuri de divorţ, reprezentând 9,4% din numărul total de divorţuri înregistrat, iar cel mai mic număr în judeţul Vâlcea (215 divorţuri).

La nivelul Uniunii Europeană, România, cu o rată a divorţurilor de 1,5‰, se află la mijlocul clasamentului în care campioane sunt Letonia şi Lituania (3,1‰) şi Danemarca (3,0‰). Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8 ‰) şi Grecia (1,0‰).

Dragostea nu ţine cont de acte

Cei 30 de ani de democraţie, de capitalism, de influenţe occidentale, de emancipare şi de schimbări economice au influenţat în mod semnificativ viaţa de cuplu a românilor.

„Înainte de Revoluţie, să te căsătoreşti de tânăr, să ai copii, să ai un job stabil, ţinea de obiceiurile din familie, de tradiţii, dar şi de constrângerile administrative. Nu primeai casă în repartiţie dacă nu aveai familie, nu aveai acces la anumite joburi dacă nu erai căsătorit, existau multiple filtre şi stimulente care influenţau dinamica socială. După 1990, societatea s-a schimbat fundamental, inclusiv în ceea ce priveşte influenţa statului, cu bune şi rele. Scăderea numărului căsătoriilor a fost însoţită de o scădere a natalităţii care, în 2020, a devenit o problemă cu grave consecinţe sociale şi economice”, arată analiza.

În prezent, viaţa de cuplu înseamnă pentru mulţi români, mai ales pentru cei din generaţiile tinere (20-40 ani) mai mult o relaţie bazată pe sentimente şi mai puţin pe acte.

„Sunt multe cupluri care trăiesc fără să aibă un certificat de căsătorie, dar acest lucru nu înseamnă că nu îşi doresc o viaţă împreună, că nu au planuri de viitor, că nu au încredere în sentimentele lor. De cele mai multe ori, însă, căsătoria reprezintă un pas financiar important, de la cheltuielile de nuntă la cele administrative (chirie,rată, costuri cu utilităţile comune), cu multe provocări pe care mulţi tineri nu sunt dispuşi să le suporte, pe moment. Asociarea căsătoriei cu existenţa unei locuinţe permanente, cu natalitatea, în condiţiile unor resurse financiare limitate, reprezintă, în continuare, un pas semnificativ pe care prea puţini tineri sunt hotărâţi să şi-l asume. Pentru majoritatea, amânarea oficializării relaţiei are legătură, în general, cu perspectiva unui viitor financiar mai bun”, afirmă analiştii.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice privind dinamica căsătoriilor şi divorţurilor din România, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care există date oficiale finale. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: