ANALIZĂ: România a avut producţii agricole record în 2021, nemaintâlnite în ultimii 35 de ani. Cum îşi poate păstra avantajul în 2022

0
Publicat:
Ultima actualizare:
cereale grau agricultura productie agricola foto shutterstock

2021 a înregistrat o premieră în Agribusiness-ul românesc, a declarat pentru Adevărul Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români.

„Venind după dezastrul din 2020, provenit dintr-o secetă pedologică prelungită, cu producţii devastate, cu fermieri ce au înregistrat datorii către cumpărătorii de mărfuri prin neonorarea contractelor, prin restanţe către companiile distribuitoare de Input-uri (îngrăşăminte, produse pentru protecţia culturilor şi seminţe), prin datoriile acumulate către finanţatorii din piaţa românească, 2021 a transformat absolut totul.

Plecând din toamna lui 2020, România a beneficiat de elementul vital numit Apa, ce a făcut ca rezerva de apă din sol să se refacă şi să câştige printr-un plus necesar. 

În iarna lui 2021 ploile sosite în diagonală de pe Marea Mediterană, prognozate ca şi un efect colateral al fenomenului La Nina, au făcut facilă viaţa culturilor înfiinţate în toamnă. 

Gerul nu a fost un element suficient de puternic astfel încât să înregistrăm pagube şi stratul de zăpadă, poate insuficient pe alocuri, a protejat viaţa ce a răsărit din pământ toamna. 

Grâul semănat în toamna lui 2020, în cifre absolute de 2.150.000 hectare, s-a dezvoltat în mod uniform, rapiţa de pe o suprafaţă de 390.000 hectare a avut parte cu ajutorul regulatorilor de creştere de o iarnă liniştită şi de o perioadă de hibernare în cei mai buni parametri. Orzul de furaj, cultivat pe o suprafaţă de 320.000 hectare a beneficiat de aceleaşi condiţii ca şi celelalte două culturi, astfel că fermierii Români au putut să îşi sădească speranţele în sufletele greu încercate de anul 2020”, a explicat Cezar Gheorghe.

Veştile din celelalte zone ale lumii nu erau însă dintre cele mai bune, SUA se confruntau cu seceta extremă în Câmpiile Centrale,  Coasta de Vest şi în regiunea de Sud a Coastei de Vest. Brazilia şi Argentina sufereau de asemenea în aceeaşi parametrii, lipsa precipiţatiilor. În vecinătatea noastră, Rusia întâmpina de asemenea probleme deosebite în regiunea Volga, Câmpiile Black Earth şi lucrurile păreau că nu se opresc în ciuda anumitor încercări de manipulare a pieţelor, cum că grâul rusesc şi-a revenit miraculos, conform Rosneft. 

„Primăvara şi-a făcut apariţia în România, brazdată de ploile ce sugerau însăşi Viata pentru pamanturile Fermierilor. Cu toate restrictiile generate de pandemie, cu toate problemele legate de aprovizionarea cu materialele necesare înfiinţării culturilor de primăvară, Fermierii Români au generat culturi de primăvară extrem de promiţătoare. Floarea soarelui a fost cultivată pe o suprafaţă record de 1.200.000 hectare, acţiunea fiind alimentată de nivelul de preţ al anului 2020, ce a generat un maxim de 720 USD/tonă. Porumbul de asemenea a fost înfiinţat pe o suprafaţă de circa 2.600.000 hectare, fiind de departe cultura vedetă a anului 2020 prin preţul mare generat de apetitul insaţiabil al Chinei”, spune Cezar Gheorghe.

La sfârşitul lunii Februarie 2021, Clubul Fermierilor Români, a emis analiza asupra potenţialului de recoltă românească şi a generat informaţia în spaţiul public. Fireşte că au existat suficiente voci ce contestau rezultatele analizei Clubului însă viziunea noastră asupra datelor avea în spate ani de experienţă şi recunoaşteri din partea organismelor de analiză internaţionale, Strategie Grains, Reuters Commodities, USDA, precum şi faptul că Ministerul Agriculturii din România precum şi instituţia Prezidenţială se bazează pe datele şi analizele noastre. Un desfăşurător simplu al acelui moment indică următoarele date:

ROMANIA 2021 SUPRAFATA VOLUME TONE RAPITA 390,000.00 1,300,000.00 GRAU 2,180,000.00 11,350,000.00 ORZ FURAJ 320,000.00 1,880,000.00 FLOAREA SOARELUI 1,200,000.00 3,350,000.00 PORUMB 2,600,000.00 15,480,000.00

Într-o imagine completă, 2021 era în viziunea noastră, un an al bogăţiei Pământului românesc revărsat peste câmpiile României. 

Lunile de primăvara s-au scurs, ploile au udat pământul ţării şi astfel prognozele noastre au căpătat consistenţă la sfârşitul lunii mai 2021. Elementele constitutive s-au îndeplinit, luna mai fiind una ce a generat căderi de precipitaţii ce au conturat final rezultatele anului agricol 2020-2021. 

În acelaşi timp, problemele enunţate mai sus, de producţie a grâului la nivelul Americii de Nord, precum şi a Rusiei, au generat o cerere mai mare ca oferta la nivel global. Nici porumbul nu a fost eclipsat, seceta din Brazilia penalizând volumul de recolta la nivel global. Rapiţa nu s-a laşat mai prejos la nivel global, Canada suferind din cauza secetei şi generând un gol imens în ofertă. Astfel că tracţiunea imprimată de lipsa volumelor agregată cu inflaţia generată de volumul de bani tipăriţi pentru a susţine economiile globale, a condus că niveluri de preţ ce au depăşit chiar şi aşteptările multora. Ca şi repere ce trebuiesc date, preţul grâului a crescut până la nivelul de 298-300 EURO/tonă pentru marfa livrată în portul Constanţa, porumbul a ajuns la nivelul de 245-248 EURO, iar rapiţa a avut un vârf cotat la 680-690 EURO/tonă.

„Seminţele de floarea soarelui au generat un volum de marfă de circa 3.300.000 tone, factorii politici din bazinul Mării Negre şi poziţionarea ţărilor Uniunii Europene că şi destinaţii pentru aceasta materie primă, au făcut că preţul să fie unul consistent în raport cu volumele generate de bazinul Mării Negre, de Uniunea Europeană iar România să rămână singurul loc de originare. Astfel că vârfurile de 680 USD/tonă, agregat cu un factor de conversie valutară din USD în RON favorabil, au generat un preţ final foarte apropiat de nivelul anului trecut.

Într-un sumar general, România a generat un an fabulos în ceea ce priveşte recoltele şi volumele lor. Într-o hartă satelitară generată de Geoglam, România era singura zonă cu ratingul de Excepţional la nivel global din punct de vedere al stării recoltelor, un lucru care se întâmplă poate odată în viaţă. Să fii singura zonă din lume cu acest calificativ nu se întâmplă de două ori”, a explicat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Sumarizând, spune specialistul, agricultura intensivă a generat 34.000.000 tone. „Un raport de cifre ce nu a mai fost atins niciodată până astăzi, o stacheta ce a fost ridicată şi nu în cele din urmă, o poziţie de Sef al Haitei din bazinul Mării Negre în ceea ce priveşte vânzările de grâu către destinaţia favorită Egipt. Căci tânărul Lup Carpatin a luat locul destinat tradiţional Rusiei, conducând în sezonul 2021-2022 cu un volum de 1.560.000 tone către această destinaţie, având un market share de 44 % în acest moment. Ca şi referinţă, din cele aproximativ 5.800.000 de tone de grâu achiziţionate anual de către autoritatea de profil din Egipt, pe nume GASC, în mod tradiţional noi suplineam max 18%”, preciozează consultantul. 

A fost cea mai bună recoltă din ultimii 35 de ani

Ştim însă că toate eforturile Fermierilor ar fi fost zadarnice şi neincununate de success daca nu ar fi existat elementul suprem în natura, elementul ce generează Viaţă şi anume APA.

„Aşa că vom încheia vederea asupra anului 2021 spunând că fermierii şi apa au generat cea mai bună recoltă a României raportându-ne la ultimii 35 de ani. 

Concomitent ne îndreptăm către anul 2022, culturile de toamnă au fost înfiinţate şi reflectă oarecum simillitudinea anului trecut cu mici diferenţe.

Avem aproape aceeaşi suprafaţă de grâu înfiinţată, circa 2.15 mil hectare. Avem înfiinţate circa 415.000 hectare cu rapiţă şi circa 320.000 hectare cu orz de furaj. Ne uităm cu încredere, ne uităm cu speranţă la eforturile Fermierilor, la gândurile lor pentru anul 2022. Apa a început să vină, precipitaţiile au traversat România şi starea de vegetaţie a culturilor de toamnă se prezintă sub auspicii dintre cele mai bune. Geosys din nou gravează numele României în lista ţărilor cu stare de vegetaţie corectă. 

Preţurile sunt liniare, vederea de ansamblu ne indică încă un an inflaţionist cu un cost de finanţare pe hectar mult mai mare, dacă ne raportăm doar la îngrăşăminte. Energia la nivel global împinge costurile îngrăşămintelor la nivelul de circa 1000 USD/tonă, fapt ce impactează cheltuielile în ferme”, a explicat consultantul. 

Previziuni 2022. Ce direcţii trebuie urmărite

Viziunea lui 2022 este grefată pe doi factori conexaţi şi anume: utilizarea parcimonioasă a îngrăşămintelor însă nicidecum reducerea ponderii lor. „Asta înseamnă un management al culturilor extrem de atent şi aplicat. Iar al doilea factor tine de risk management asupra antamării în vânzare a culturilor. Acest lucru trebuie efectuat selectiv şi etapizat astfel încât să se culeagă normele de potenţial maxim la momentele potrivite, fară a genera risc financiar ce poate debalansa veniturile şi cheltuielile în ferme.

În linia unui an 2022 ce se întrevede, cu zone ce au deja culturi întârziate, suprafeţe nesemănate, zone ce sunt deja muşcate de secetă, un fenomen La Nina ce se repetă al doilea an consecutiv, vedem o plajă a preturilor ce vă rămâne ancorată în nivelurile din 2021. Explicaţia este deosebit de simplă, Inflaţie + Costuri+ Cerere”, a încheiat specialistul.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite