Statistică îngrijorătoare: 90% din firmele din România nu inovează. Ce bariere le stau în cale

Doar 10% din întreprinderile din România au desfăşurat între anii 2014-2016 activităţi inovatoare, dar şi printre acestea există firme cu inovaţii nefinalizate şi/sau abandonate, arată un raport realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Din analiza datelor, INS arată că în perioada 2014-2016, din totalul de 28.809 întreprinderi, un număr de doar 2.925 întreprinderi au desfăşurat activităţi inovatoare, din care 2.795 sunt inovatori de succes, restul fiind întreprinderi cu inovaţii nefinalizate şi/sau abandonate.

Aşadar, pentru această perioadă, calculul arată că ponderea întreprinderilor inovatoare din România a fost de numai 10,2%, iar a întreprinderilor non-inovatoare de 89,8%.

Ce inovaţii fac companiile

Potrivit INS, din totalul întreprinderilor inovatoare, 2,5% au introdus sau implementat numai produse şi/sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ, în timp ce 4,8% dintre acestea au implementat numai inovaţii de organizare şi/sau de marketing, noi sau îmbunătăţite semnificativ.

Doar o pondere de 2,9% din întreprinderile inovatoare au avut atât inovaţii de produse şi/sau procese, cât şi inovaţii de organizare şi/sau de marketing. Din totalul întreprinderilor cu inovaţii de produse şi/sau procese (indiferent de inovaţiile de organizare şi/sau de marketing), 1,5% au avut inovaţii numai de produse, 1,7% au avut inovaţii numai de procese, iar 1,8% au avut atât inovaţii de produse cât şi de procese.

Din întreprinderile cu inovaţii de organizare şi/sau de marketing (indiferent de inovaţiile de produse şi/sau procese), ponderea întreprinderilor cu inovaţii numai de organizare a fost de 2,6%, în timp ce întreprinderile cu inovaţii numai de marketing a fost de 1,9%. O pondere mai mare au înregistrat întreprinderile care au avut atât inovaţii de organizare cât şi de marketing de 3,2%

Industria, mai inovatoare

Pe activităţi economice, întreprinderile din sectorul industriei au fost mai inovatoare, având o pondere de 10,3% în total întreprinderi, în timp ce cele din sectorul serviciilor au reprezentat 10% din total întreprinderi.

 În activităţile economice ale sectorului industriei, industria prelucrătoare deţine o pondere de 97,5%, restul sectoarelor de activitate având ponderi mult mai mici: distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze apă caldă şi aer condiţionat 0,7% şi industria extractivă 0,1%.

În activităţile sectorului servicii, ponderea cea mai mare a întreprinderilor inovatoare, în total întreprinderi este deţinută de comerţul cu ridicata 37,6%, urmat de sectorul transport şi depozitare cu 23,5%, informaţii şi comunicaţii 23,4%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 11,1% şi intermedieri financiare şi asigurări cu 4,4%.

Pentru perioada 2014-2016, activităţile economice cele mai inovatoare, calculate după ponderea acestora în total întreprinderi din sectorul lor de activitate, au fost cele din: activităţi de servicii în tehnologia informaţiei 25,1%, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 24,2% şi cercetare-dezvoltare 20,4%.

Top-ul primelor 10 activităţi inovatoare, în perioada 2014-2016

Cum finanţează firmele inovarea

În perioada 2014-2016, 38,4% din întreprinderile cu produse şi/sau procese inovatoare au folosit un tip de finanţare publică pentru activităţile inovatoare, primită de la diferite nivele guvernamentale (autorităţi locale sau regionale, agenţii centrale guvernamentale sau ministere şi de la Uniunea Europeană), potrivit INS.

Cele mai multe întreprinderi inovatoare de produse şi/sau procese au primit fonduri de la Uniunea Europeană 24,0%, 17,8% au primit fonduri de la agenţii guvernamentale sau de la ministere, 4,4% au primit fonduri de la autorităţi locale/regionale. În sectorul industriei, ponderea întreprinderilor care au primit un tip de finanţare publică a fost mai mare, respectiv 43,8%. În sectorul serviciilor doar 31,7% din întreprinderi cu produse şi/sau procese inovatoare au primit un tip de fond public de la un anumit nivel guvernamental sau de la Uniunea Europeană.

De ce sunt atâtea întreprinderi non-inovatoare

Din totalul întreprinderilor, 75,3% au considerat că în perioada analizată nu au avut niciun motiv pentru a inova şi 14,5% au luat în considerare necesitatea unei inovaţii, dar au întâmpinat bariere prea mari pentru a inova, mai arată raportul INS.

Principalele bariere au fost: cerinţă scăzută pentru inovaţii pe piaţă 8,9%, existenţa unor inovaţii anterioare 6,9%, lipsa unor idei bune pentru a inova 5,2% şi competitivitate scăzută pe piaţa întreprinderii 2,5%.

Principalul obstacol întâmpinat de întreprinderi pentru a nu inova, a fost costuri pentru inovaţie prea mari 5,8%, lipsa finanţării interne pentru inovaţie 4,9%, prea multă concurenţă pe piaţă 3,8%, lipsa unor credite sau capitaluri private 3,7%. La polul opus, cu o pondere de 1,8%, s-a situat nearmonizarea integrală a legislaţiei/regulamentelor cu legislaţia UE.

Ce regiuni din România conduc inovarea

În perioada 2014-2016, cele mai ridicate ponderi ale inovării s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est 16,9% şi Regiunea Nord-Est 13,8%, iar cele mai scăzute ponderi au fost în Regiunea Sud Muntenia 4,2% şi Sud-Vest Oltenia 3,2%.

Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor inovatoare numai 36 de produse şi/sau procese s-au evidenţiat în Regiunea Sud-Est 7,4%, iar cele mai scăzute în Regiunea Vest 0,7%. Regiunea Nord-Est a avut cele mai multe întreprinderi cu inovaţii de forme de organizare şi/sau de marketing, 7,8% şi cele mai mici Regiunea Sud-Vest Oltenia 0,5%. În Regiunea Nord-Vest s-au evidenţiat cele mai multe întreprinderi cu inovaţii atât de produse şi/sau procese cât şi cu inovaţii de organizare şi/sau de marketing 4,6%, cele mai puţine înregistrându-se în Regiunea Sud-Vest Oltenia 1,0%. Pe sectoare economice, aceleaşi regiuni au avut cele mai mari ponderi.

Astfel, în sectorul industriei 17,9% din întreprinderi au fost inovatoare în Regiunea Sud-Est şi 13,0% în Regiunea Nord-Vest, iar în sectorul serviciilor 15,6% întreprinderi au fost inovatoare în Regiunea Sud-Est şi 15,5% în Regiunea Nord-Est.

Procentele cele mai mari de IMM-uri inovatoare s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est 16,3% şi în Regiunea Nord-Est 13,6%. Cele mai puţine IMM-uri inovatoare au fost în Regiunea Sud-Vest Oltenia (3,2%).

În Regiunea Sud-Est s-au înregistrat cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse (4,8%) şi procese (8,0%), iar în Regiunea Nord-Vest, cele mai multe IMM-uri inovatoare de metode de organizare (10,0%) şi metode de marketing (9,1%).

În Regiunea Nord-Est au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare care au primit finanţare publică 3,4%. IMMurile care au cooperat cel mai mult în realizarea activităţilor inovatoare, au fost cele din Regiunea Nord-Vest 2,6%.

În Regiunea Sud-Est au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pentru întreprindere 2,0% iar în Regiunea Bucureşti-Ilfov au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pe piaţă 0,6%. Mai multe informaţii se găsesc în tabelele anexă.

Din datele cercetării statistice pentru perioada 2014-2016, cele mai inovatoare activităţi economice în care activează IMM-urile au fost următoarele: în Regiunea Nord-Vest, activitatea de editare 47,9%, în Regiunea Centru, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 28,6%, în Regiunea Nord-Est, activitatea de cercetare-dezvoltare 100,0%, în Regiunea Sud-Est, transporturi aeriene 100,0%, în regiunea Sud-Muntenia, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei 46,2%, în Regiunea Bucureşti-Ilfov, activităţi şi servicii de decontaminare 50,0%, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 17,6% şi în Regiunea Vest, industria metalurgică 71,4%.