România și-a umplut depozitele de gaze, dar nu ajung dacă iarna e grea

Noul interconector de gaze Grecia-Bulgaria, pus în fguncțiune la 1 octombrie, ne-ar putea scoate din impas, dar țara noastră nu a semnat deocamdată niciun contract de import prin acest coridor.

Noul interconector Grecia - Bulgaria a fost pus în funcțiune la 1 octombrie

Depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de 97,75% din capacitatea totală de înmagazinare, respectiv 3 miliarde de metri cubi, potrivit informațiilor furnizate de ministrul Energiei, Virgil Popescu, dar această cantitate ar putea fi insuficientă în situația unei ierni geroase, cum a fost cea din 2012.

„Dacă vom avea noroc de o iarnă blândă, dacă va bate vântul, dacă va ploua, dacă se vor mai închide mulți consumatori – pe fondul problemelor economice dificile – și dacă gazele, foarte scumpe din import, vor continua să ajungă și la iarnă în România, doar atunci vom avea gaze pentru toți consumatorii în iarna următoare”, precizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în ultima sa analiză privind Securitatea Aprovizionării cu Energie în iarna următoare.

Expertul în energie a explicat că depozitele de înmagazinare au fost concepute pentru a îndeplini trei funcționalități: necesitatea comercială licit-speculativă (achiziția de gaze vara, când sunt mai ieftine, pentru a putea fi utilizate iarna, când sunt mai scumpe), necesitatea tehnologică (asigurarea continuității producției necesită depozitarea gazelor pentru perioada în care nu este cerere) și volatilitatea cererii (de a constitui o rezervă pentru perioada în care cererea este foarte mare).

„Aceste funcționalități au determinat ca depozitele să nu fie gândite cu funcționalități strategice (doar în Ungaria există astfel de depozite), care să poată asigura aprovizionarea cu gaze pe perioada unei ierni în situația în care o sursă de aprovizionare cu gaze dispare. Adică nu au fost dimensionate astfel încât depozitele de gaze să poată să înlocuiască 100% gazele din Rusia. Conform Bloomberg, depozitele de gaze din Europa, la gradul de încărcare de astăzi, pot acoperi cererea de gaze doar pentru două luni și jumătate, în scenariul lipsei totale a livrărilor din Rusia și al unei ierni similare cu iarna 2021/2022”, a explicat Chisăliță.

Riscuri care pot crește semnificativ cererea

Alături de imprevizibilitatea regimului termic din iarna următoare, un nou factor de risc care trebuie avut în vedere și care poate influența foarte mult cererea viitoare de gaze a Europei (inclusiv a României) îl reprezintă variabilitatea condițiilor climatice, care pot să reducă simțitor energia electrică produsă din surse regenerabile și să solicite mari cantități de gaze care să compenseze energia electrică cerută.

Pe de altă parte, există și riscul întreruperilor neplanificate în aprovizionarea cu gaze lichefiate, care vin de peste Ocean, sunt supuse diferitelor riscuri și pot conduce la întreruperi neplanificate. „Situația este cu atât mai gravă dacă aceste accidente se întâmplă la instalații mari, cum s-a întamplat la uzina Freeport LNG din Statele Unite, care a fost avariată de un incendiu în iunie 2022. Incidentul a redus considerabil exporturile țării, fapt peste care Europa a trecut cu ușurință în vară, pe fondul cererii reduse de gaze din China”, a spus expertul.

Într-o iarnă blândă, în luna februarie (luna statistic cea mai friguroasă), România are un consum maxim estimat de cca. 50-55 mil. mc/zi, care ar putea fi acoperit, teoretic, din producție internă (cca 25 mil. mc/zi), gaze din depozitele de înmagazinare (cca 22 mil. mc/zi) și gaze din import (cca 3-8 mil. mc/zi), ceea ce ar însemna un grad de insecuritate de 6-14%, după cum a explicat Chisăliță).

În cazul unei ierni capricioase, cu temperaturi scăzute, cum a fost cea din 2012, consumul ar fi de 66 mil. mc/zi, ceea ce ar face ca necesarul de import al României să fie de 30%, respectiv să fie pusă în situația de a alimenta cu gaze exclusiv consumatorii protejați.

Nu avem contract pentru gazoductul Grecia-Bulgaria

Un ajutor considerabil pentru țara noastră ar putea veni de la Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), pus în funcțiune la 1 octombrie, care a transportat în primele opt zile peste 300 de milioane de kWh. „Cu siguranță, va ajuta. Nu știu în ce măsură, însă e un lucru foarte bun că s-a finalizat și pus în funcțiune acest gazoduct”, a declarat pentru „Adevărul” fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.

România nu a semnat însă niciun contract pentru a putea primi gaze prin acest interconector și nu se știe nici dacă o va putea face în curând, deși premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că acest interconector va pune în valoare proiectul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).

„România ar putea importa 2 miliarde mc de gaze prin IGB, însă este extrem de dificil de negociat cu azerii. În urmă cu 12 ani, încheiau contracte doar pe termen foarte lung (ex. 25 de ani) și doar pentru cantități mari”, a declarat, pentru „Adevărul”, Dumitru Chisăliță.