România, în topul țărilor cu muncă atipică: tot mai mulți români încep munca atunci când alții abia o termină

Tot mai mulți români își încheie ziua de muncă atunci când alții abia își încep timpul liber. În spatele acestui program „de după program” stau salarii insuficiente și un stil de viață urban care împinge activitatea spre seară și weekend, transformând munca atipică din excepție în regulă.

Tot mai mulți români își încheie ziua de muncă atunci când alții abia își încep timpul liber

Aproximativ 15% dintre angajații din România lucrează în afara programului clasic, seara sau în weekend, potrivit datelor din 2023 ale European Institute for Gender Equality, analizate de Monitorul Social, proiect al Fundația Friedrich Ebert. Fenomenul reflectă o schimbare tot mai vizibilă pe piața muncii, unde flexibilitatea programului vine la pachet cu o presiune crescută asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

Astfel, un procent de 14,9% dintre angajații cu contract de muncă din România au declarat că lucrează seara, adică în intervalul orar 18:00-22:00, procentul femeilor fiind ușor mai ridicat (15,4%) decât al bărbaților (14%). România se situează, la acest capitol, în partea de sus a clasamentului țărilor UE unde se lucrează seara, media UE fiind de 12%. Cei mai mulți salariați care lucrează seara se regăsesc în Grecia, unde aproape o treime (28,6%) lucrează seara, urmată de Finlanda și Slovacia, ambele cu un procent de 18,8% dintre angajați. Cei mai puțini angajați sunt în Polonia, unde doar 3,9% dintre angajați au declarat că lucrează seara, urmată de Lituania, cu 4,6%.

În rândul lucrătorilor pe cont propriu din România, acest procent este și mai ridicat. 19,6% dintre aceștia lucrează seara, procentul bărbaților fiind ușor mai ridicat (19,9%) decât al femeilor (18,6%) și apropiat de media UE care este de 18,1%. Cei mai mulți angajați pe cont propriu care lucrează seara se înregistrează în Grecia, unde mai mult de jumătate (53,6%) au declarat acest program atipic, iar cei mai puțini în Ungaria (6%) și Slovacia (6,8%).

În privința muncii prestate în zilele de weekend, în România, 13,7% dintre salariați și 39,6% dintre lucrătorii pe cont propriu au declarat că lucrează sâmbăta, iar 7,6% dintre salariați și 12,7% dintre lucrătorii pe cont propriu lucrează duminica. Cele mai mari procente în UE se înregistrează în Grecia și Italia, unde peste o treime dintre angajații cu contract de muncă lucrează sâmbăta (Grecia – 32,4%; Italia – 30,6%), iar pentru orele lucrate duminica, cele mai mari procente se regăsesc în Malta (19,2%), Irlanda (16,2%) și Spania (16%). Cei mai puțini angajați care declară că lucrează sâmbăta se află în Lituania (2,9%) și Polonia (4,4%), iar pentru ziua de duminică, cei mai puțini salariați se află în Lituania (1,9%) și Polonia (2,1%). În ceea ce îi privește pe lucrătorii pe cont propriu care au declarat că lucrează sâmbăta, pe primele locuri se situează Grecia (64,5%) și Franța (55,1%), iar pe ultimele poziții se află Lituania (9,9%) și Ungaria (9,5%). Cei mai mulți lucrători independenți care declară ore lucrate duminica sunt în Austria (29,7%), Franța (28,7%), Suedia (26,9%) și Irlanda (26,3%), iar cei mai puțini în Ungaria (5,2%), Slovacia și Lituania, ambele cu 6%.

Avertismentul specialiștilor

Extinderea programului de lucru în afara orelor obișnuite are consecințe importante. Specialiștii atrag atenția că acest tip de program afectează pe termen lung echilibrul dintre viața profesională și cea personală, mai ales în cazul familiilor cu copii sau al persoanelor care au în îngrijire membri dependenți. În plus, munca în afara programului standard este asociată cu un risc mai mare de stres cronic, epuizare profesională (burnout) și probleme de sănătate, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestui model de muncă pe termen lung.

Faptul că o parte semnificativă dintre români lucrează seara și în weekend nu ține de un singur motiv, ci de o combinație de factori economici, structurali și sociali.

În primul rând, structura economiei contează foarte mult. Domenii precum retailul, horeca, transporturile, sănătatea sau serviciile funcționează în afara programului clasic 9–17. Angajații din supermarketuri, restaurante, spitale sau firme de curierat trebuie să acopere intervale extinse, inclusiv seara și în weekend, pentru că cererea există exact atunci.

În al doilea rând, este vorba despre nivelul salariilor. În multe cazuri, oamenii acceptă sau chiar caută ture de seară ori de weekend pentru sporuri salariale sau venituri suplimentare. Pentru angajații cu venituri mici sau medii, aceste ore pot face diferența în bugetul lunar.

Un alt factor important este expansiunea programelor flexibile și a economiei „on-demand”. Platformele de livrări, ride-sharing sau munca freelance au crescut mult, iar acestea funcționează mai ales în afara orelor tradiționale. De aceea, lucrătorii pe cont propriu apar mai frecvent în statistici ca lucrând seara sau sâmbăta.

Contează și urbanizarea și schimbarea stilului de viață. În marile orașe, activitatea economică și socială se prelungește până târziu: oamenii ies la cumpărături, comandă mâncare sau folosesc servicii după orele de lucru. Asta împinge companiile să își adapteze programul.

Nu în ultimul rând, există și presiunea organizațională sau lipsa de personal în anumite sectoare. În sănătate, de exemplu, turele sunt inevitabile, iar în alte industrii lipsa forței de muncă duce la extinderea programului pentru angajații existenți.

Pe scurt, românii lucrează seara și în weekend pentru că economia cere acest lucru, veniturile îi împing să accepte astfel de programe, iar modelul de consum s-a schimbat. Problema este că, pe termen lung, acest tip de muncă poate afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală, motiv pentru care devine tot mai discutat la nivel european.