Raportul BNR: o analiza rece a starii economiei

- Interviu cu domnul Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale

- Domnule guvernator, Raportul BNR continua sa faca valuri. Asa ca este firesc sa va intreb: cine l-a scris? - Am citit ca l-as fi scris eu, cu intentia de a ataca Guvernul. Banuiesc ca este o gluma estivala si ca nici macar autorul ei n-o crede. - Si nu e asa? - Raportul acesta, atat de mult comentat, este scris de intregul corp de specialisti din BNR. Schitele initiale au fost conturate inca in cursul anului trecut, la nivelul directiilor si departamentelor de specialitate. Redactarea propriu-zisa a inceput in ianuarie 2002. Atat detaliile tabloului, cat si tabloul in ansamblu au fost continuu ajustate, pe masura ce au fost definitivate datele statistice pe anul 2001. Concluziile, la nivelul fiecarui capitol, au fost desprinse in concordanta cu realitatea din economie, cu datele pietei financiare in general si ale sistemului bancar in special. Sunt concluzii rationale, si nu emotionale. Raportul, in forma finala, a fost analizat, dezbatut si aprobat in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale. Normal, guvernatorul are rolul lui in realizarea acestui Raport, dar documentul este al Bancii Nationale. - Am inteles. Totusi, de ce a iesit Banca Nationala pe piata cu acest Raport? Cu ce scop l-a facut public? Si inca ceva: este normal ca Guvernul sa afle din presa concluziile unui astfel de Raport? - Sunt mai multe intrebari si o sa raspund punctual. 1) Legea ne cere anual un astfel de Raport pe care sa-l prezentam Parlamentului, iar apoi publicului. L-am facut, l-am trimis Parlamentului, acum aproape doua luni, in termen legal, si in septembrie va aparea tiparit sub forma unui document public, ca in fiecare an de dupa 1991. Mentionez ca in acest an, pentru prima data, Raportul a fost publicat si in format electronic pe pagina de Internet a Bancii Nationale a Romaniei, unde poate fi analizat incepand cu a doua jumatate a lunii august. 2) Raportul nu este un document secret, ci unul public, ce urmeaza a fi sustinut in Parlament. Dar acum, in august a.c., nu Banca Nationala l-a prezentat presei. Ne-a surprins si pe noi aparitia in presa, dupa mai bine de o luna de la inaintarea Raportului catre Parlament, a unor fragmente din acest document, prezentate tendentios, deformat. 3) Guvernul nu a aflat din presa despre existenta acestui Raport. Noi l-am trimis, in ultima decada a lunii iulie, nu numai Parlamentului, ci si presedintelui Romaniei, primului-ministru, altor autoritati. - De ce insa, in cuprinsul acestui Raport, Banca Nationala a atacat dur Guvernul? - Este foarte interesant cum s-a format aceasta perceptie, care nu reflecta spiritul Raportului: prin titluri si subtitluri publicate in prima pagina a unor ziare. Desigur, s-a mizat pe faptul ca, de regula, un asemenea raport voluminos nu se citeste. De aceea, Raportul contine un sumar de concluzii, chiar in prima sa parte, care poate fi parcurs usor si care infirma categoric ideea "atacului dur". O sa va dau un singur exemplu. In Raport exista o concluzie formulata foarte limpede si la vedere: "Majoritatea obiectivelor programului economic pe 2001 au fost atinse, in unele cazuri inregistrandu-se chiar rezultate superioare. Cresterea PIB, estimata initial la 4,1 procente si revizuita ulterior la 4,5 procente, a atins nivelul de 5,3%, unul din cele mai inalte ritmuri de crestere consemnate in tarile candidate la aderarea la Uniunea Europeana". Va intreb si eu pe dvs.: asa se construieste un atac la adresa Guvernului, afirmand ca cele mai multe dintre obiectivele programului guvernamental au fost indeplinite?! - Deci sustineti ca Raportul nu ataca dur Guvernul? - Pentru cei care au citit Raportul BNR - si multumesc cu aceasta ocazie ziarelor care l-au publicat in intregime pentru a nu ramane dubii privind continutul lui - afirmatia ca BNR ar ataca dur Guvernul este un nonsens. Ramane sa va convingeti si dumneavoastra. Pana atunci mai adaug ca intreaga evaluare a politicilor economice din 2001 efectuata de Raport porneste de la faptul ca acestea au fost reunite prin Incheierea acordului cu FMI, asigurandu-se aceasta baza legala de colaborare dintre Guvern si Banca Nationala in elaborarea politicilor monetare, fiscale, salariale, structurale etc. Si, pentru ca lucrurile sa fie clare pana la capat, subliniez cu toata autoritatea pe care o am ca 2001 a fost anul unei foarte bune colaborari a BNR cu Ministerul Finantelor. - Dar Banca Nationala nu a luat oare caimacul etalandu-si succesele in razboiul castigat cu inflatia si ignorand realizarile Guvernului, indeosebi ale Ministerului Finantelor? - Eu am un avantaj: acest Raport aflat in discutie exista si deja a fost facut public. Asa ca ceea ce o sa va spun se bazeaza pe ceea ce, acolo, in Raport, este scris negru pe alb, si nu pe o interpretare sau alta. Sunt analizate, rand pe rand, incadrarea deficitului bugetar consolidat in obiectivul stabilit, managementul performant al Trezoreriei statului, care a permis reducerea substantiala a cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, emisiunile externe de obligatiuni guvernamentale in conditii de succes recunoscut pe plan international, sprijinul pe care politica monetara l-a primit din partea politicii fiscale, caracterul relativ prudent al politicii fiscale in anul 2001, rolul dezinflationist al dinamicii salariale, toate avand o contributie importanta la reducerea inflatiei cu 10 procente in anul 2001. Asta inseamna ignorarea rolului Ministerului Finantelor? - Dar Raportul vorbeste si de insuficientele progrese in domeniul privatizarii, al reformelor structurale. - Asa este. Raportul are si accente critice, sunt analizate rezultatele sub asteptari in domeniul privatizarii, politica neconcludenta de restructurare, mentinerea arieratelor, factori ce au afectat in 2001 politica si performantele economice. Raportul, insa, mentioneaza intarzierile in reformele structurale ca o problema a economiei romanesti de dupa 1990, si nu numai ca o chestiune a anului 2001. Noi am facut o analiza rece a starii economiei, ne-a preocupat mai ales cuplarea economiei reale cu economia financiara, asa ca am surprins totul: si ce merge bine, si ce nu merge bine. Mai adaug faptul ca Raportul semnaleaza si necesitatea continuarii reformelor structurale in sectorul financiar-bancar - pentru a nu se crea impresia ca ne uitam numai in ograda altora. Nevoia reformelor structurale adanci este evidenta si imperioasa in economia romaneasca. Guvernul si toti factorii politici responsabili recunosc acest lucru. Asa se explica incheierea acordului cu Banca Mondiala, PSAL II privind reformele structurale. Reformele structurale sunt esentiale pentru cresterea nivelului de trai si reducerea saraciei in Romania. Raportul BNR subliniaza acest lucru; inclusiv pentru motivul ca mai sunt in mod evident multe de facut in acest domeniu: nu ne propunem sa cream iluzia ca toate lucrurile merg bine. Ne putem imagina cresterea bogatiei nationale in afara reformelor structurale, a investitiilor care sa determine cresterea rapida a productivitatii muncii?