Privatizarea postcomunist─â: devalizare ┼či e┼čec. Cum s-a transformat procesul ├«ntr-un jaf nesf├ór┼čit ┼či sistematic

0

Marele proces al privatiz─ârii, demarat emfatic dup─â Revolu┼úie, s-a ├«ncheiat ├«n butaforie: ceea ce trebuia s─â fie motorul economiei rom├óne┼čti libere s-a transformat ├«ntr-o devalizare generalizat─â, cu concursul politicienilor, oamenilor din administra┼úie ┼či al a┼ča-zi┼čilor investitori. Companiile privatizate, au ajuns rapid ├«n faliment ┼či au sf├ór┼čit prin a fi v├óndute, bucat─â cu bucat─â, la pre┼úuri mult mai mari dec├ót la achizi┼úie

├Än 1990, Rom├ónia era un teritoriu gri sub aspect economic. Dup─â cinci decenii de economie planificat─â, ├«n care statul era marele proprietar, aspira┼úiile ┼úinteau c─âtre Occidentul capitalist. Iar tranzi┼úia nu se putea face f─âr─â privatizarea propriet─â┼úilor de stat. Pentru o mi┼čcare mai fluid─â, Guvernul de la Bucure┼čti a ales privatizarea ├«n mas─â, numit─â de economi┼čti o ÔÇ×terapie de ┼čocÔÇť.

├Än teorie cel pu┼úin, era o decizie ├«n┼úeleapt─â, c─âci, dat fiind mediul politic instabil, timpul era un factor important. Totu┼či, c├ónd statul le-a ├«mp─âr┼úit cet─â┼úenilor ac┼úiuni la diverse societ─â┼úi de stat, mul┼úi n-au ┼čtiut ce s─â fac─â cu ele sau le-au v├óndut pe nimic celor care se pricepeau mai bine la calcule. ├Än 1997, privatizarea ├«n mas─â se ├«ncheia, iar guvernan┼úii conturau mai bine legisla┼úia pentru accelerarea procesului, prin alte metode. Chiar ┼či-a┼ča, lucrurile n-au mers tocmai bine, ├«n multe cazuri privatiz─ârile sf├ór┼čind cu falimentul firmelor. De cele mai multe ori, la mijlocul unei tranzac┼úii care ducea o ├«ntreprindere pe drumul pierzaniei se afla o persoan─â care ┼čtia s─â se informeze ┼či s─â rela┼úioneze cu oameni-cheie din stat sau din afara lui. Emblematic prin felul ├«n care statul rom├ón a pierdut un colos industrial cu poten┼úial financiar uria┼č este cazul Electroputere Craiova, fosta m├óndrie a comuni┼čtilor. Aici, ├«n prim─âvara lui 1968, Nicolae Ceau┼čescu ├«i f─âcea turul fabricii lui Charles de Gaulle, pre┼čedintele Fran┼úei, iar comentatorul TVR vorbea despre ÔÇ×o cetate a ma┼činilor electriceÔÇť. Patru decenii mai t├órziu, Electroputere a ajuns s─â fie v├óndut─â bucat─â cu bucat─â, iar anul trecut ÔÇô ├«nchis─â definitiv.

VREUN INVESTITOR PUTERNIC FINANCIAR?

Imagine indisponibil─â

Procesul de privatizare al Electroputere Craiova s-a terminat în 2007. Sursă foto: Mediafax

Pe 12 noiembrie 2001, Autoritatea pentru Privatizare ┼či Administrarea Participa┼úiilor Statului (APAPS) r─âspundea interpel─ârii unui deputat, ├«n leg─âtur─â cu procesul de privatizare al Electroputere Craiova, fabric─â produc─âtoare de locomotive electrice de min─â ┼či de tramvaie, de locomotive diesel electrice ┼či de transformatoare pentru Centrala Nuclear─â de la Cernavod─â. ÔÇ×Prin privatizarea SC Electroputere SA, APAPS urm─âre┼čte s─â g─âseasc─â un investitor strategic, puternic din punct de vedere financiar, care s─â asigure aplicarea unui management performant ┼či o mai larg─â pia┼ú─â interna┼úional─â de desfacere a produselor realizate de Electroputere SAÔÇť, se ar─âta ├«n r─âspunsul oferit de APAPS. Au fost trei ofertan┼úi ├«nscri┼či la licita┼úie: americanii de la General Motors Corporation GMC), ├«mpreun─â cu o firm─â din Karsdorf, Germania, asocia┼úia salaria┼úilor ELPAS ┼či Compania de Transport Feroviar Bucure┼čti.

Trecuser─â deja doi ani de c├ónd fabrica fusese transformat─â ├«n societate pe ac┼úiuni, iar privatizarea b─âtea pasul pe loc. APAPS, la unison cu ministrul Privatiz─ârii, Ovidiu Mu┼če┼úescu, invoca complexitatea fabricii ca motiv pentru am├ón─ârile repetate. ÔÇ×Exist─â decalaje de dou─â-trei s─âpt─âm├óni, dar o abatere de acest gen pentru o privatizare ca la Electroputere cred c─â nu are semnifica┼úieÔÇť, declara ministrul, citat de ÔÇ×Adev─ârulÔÇť, ├«n vara lui 2001.

Premierul Adrian N─âstase a anun┼úat c─â Guvernul avea s─â g─âseasc─â o solu┼úie prin care procesul de privatizare s─â fie accelerat la nivel na┼úional. ÔÇ×Ne-am s─âturat de ├«nt├órzierile se produc din cauza ezit─ârilor de la APAPS ┼či vom avea la Guvern o sal─â special─â unde se vor desf─â┼čura aceste discu┼úiiÔÇť, declara, iritat. Poate c─â discu┼úiile au avut loc, ├«ns─â situa┼úia de la Electroputere n-a fost rezolvat─â. ├Än urm─âtorii ani, privatizarea fie a fost am├ónat─â de Guvern, fie a e┼čuat, pur ┼či simplu. P├ón─â ├«n 2007, fabrica a tot acumulat datorii, fiind ├«ntre┼úinut─â de stat.

TREI ÎNFRÂNGERI CONSECUTIVE

La prima ├«ncercare de privatizare, Asocia┼úia Salaria┼úilor a venit cu cea mai bun─â ofert─â, N─âstase considera c─â un astfel de contract ar fi putut s─â ajung─â pe m├óinile unei companii care s─â aib─â o for┼ú─â financiar─â mai mare. A┼čadar, salaria┼úii au fost trecu┼úi cu vederea ┼či au fost ale┼či, ├«n schimb, cei de la General Motors. Guvernul nu s-a ├«n┼úeles ├«ns─â nici cu ei, c─âci nu erau puse pe mas─â suficiente garan┼úii. Doi ani mai t├órziu, guvernan┼úii ├«nc─â se c─âzneau s─â privatizeze fabrica. Eforturile n-au ┼úinut dec├ót c├óteva zile, apoi au anun┼úat anularea procesului.

Imagine indisponibil─â

├Än 2005, c├ónd Cabinetul┬á N─âstase a fost ├«nlocuit cu cel condus de C─âlin Popescu-T─âriceanu, era timpul pentru o nou─â rund─â de ├«ncerc─âri. Datoriile Electroputere Craiova ajunseser─â ├«ntre timp la 31 de milioane de dolari. Se c─âuta un investitor str─âin care s-o ia sub aripa sa, s-o dezvolte, asum├óndu-┼či ├«n acela┼či timp ┼či plata datoriilor. Guvernan┼úii au intrat ├«n negocieri directe cu conglomeratul european Siemens, cu Asocia┼úia Salaria┼úilor ┼či cu o firm─â necunoscut─â, de┼úinut─â de un cet─â┼úean grec. Dup─â mai multe ├«nt├ólniri, Cabinetul T─âriceanu a fost nevoit s─â suspende negocierile. Tocmai fusese semnat acordul de preaderare la Uniunea European─â, prin care nu mai era permis─â negocierea direct─â. Privatizarea trebuia s─â se fac─â prin licita┼úie. ÔÇ×Printre privatiz─ârile prioritare se num─âr─â Antibiotice, unul dintre cei mai mari produc─âtori farmaceutici ┼či cea mai valoroas─â companie din portofoliul AVAS (n.r. ÔÇô Autoritatea pentru Administratrea Activelor Statului), produc─âtorul de echipamente electrice Electroputere ┼či cinci societ─â┼úi ale Nitramonia F─âg─âra┼č (n.r. ÔÇô companie din industria chimic─â)ÔÇť, se ar─âta ├«n ÔÇ×Raportul de tranzi┼úieÔÇť, din 2006, realizat de Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare.

ÔÇ×DE AICI INTERESUL ACESTA MARE DE LA CRAIOVAÔÇť

├Än 2007, se confirma c─â Electroputere era, ├«ntr-adev─âr, o prioritate. Exista un c├ó┼čtig─âtor la licita┼úia organizat─â de stat: firma saudit─â Al-Arrab Contracting Company Limited. C├óteva luni mai t├órziu, la sediul Electroputere, ┼čeful AVAS ┼či pre┼čedintele companiei arabe, Said Bahjat, semnau, ├«n sf├ór┼čit, contractul. Arabii pl─âteau 2,34 de milioane de euro pentru 62,8% din ac┼úiuni, dup─â o majorare de capital acestea fiind de 86,28%. Oficial, Electroputere Craiova devenea companie privat─â ┼či, conform promisiunilor arabilor, era pe drumul c─âtre rec─âp─âtarea gloriei de odinioar─â, prin sporirea produc┼úiei ┼či prin exporturi. Aceast─â promisiune era reiterat─â ┼či de cel care intermediase v├ónzarea, Fathi Taher, un controversat om de afaceri de na┼úionalitate palestinian─â, cu tripl─â cet─â┼úenie ÔÇô rom├ón─â, iordanian─â ┼či greac─â. Afaceristul d─âdea asigur─âri c─â tot ce-i lipsea uzinei de la Craiova era o gestiune mai bun─â, de care aveau s─â se ocupe saudi┼úii. ÔÇ×Am fost interesat ┼či separat, dar ┼či cu Al-Arrab, care este partenerul nostru din Orient de 80 de ani. Sunt interesat de locomotive, pentru c─â ├«n Orient se fac investi┼úii mari ├«n locomotive, ├«n calea ferat─â. De aici interesul acesta mare de la Craiova. M-au ├«ntrebat cum e acolo, le-am spus c─â merit─â s─â vin─â, dar nu sunt eu cump─âr─âtorulÔÇť, declara Taher cu c├óteva luni ├«nainte de-a fi numit pre┼čedintele Consiliului de Administra┼úie al Electroputere.

O AFACERE DE 13 ORI MAI PROFITABIL─é

Imagine indisponibil─â

Fabrica a fost d─âr├ómat─â bucat─â cu bucat─â ┼či pe locul ei a fost ridicat un mall. Surs─â foto: Mediafax

Cum r─âm├ónea ├«ns─â cu retehnologizarea, cu cre┼čterea produc┼úiei ┼či cu exportul ├«n ┼ú─ârile arabe? Nicicum, c─âci lucrurile au stagnat. P├ón─â la urm─â, s-a ales praful de toate promisiunile. ├Än 2010, noii proprietari anun┼úau v├ónzarea a 12 hectare de teren din curtea societ─â┼úii. Dezvoltatorul imobiliar K&S Developments ar fi pl─âtit pentru ele de aproape 13 ori mai mult dec├ót pl─âtiser─â ei pentru ├«ntreg complexul: 30 de milioane de euro. Pe acel loc, pe 19 noiembrie 2011, era inaugurat Electroputere Parc, mall-ul craiovenilor. N-a durat un an p├ón─â ce o alt─â bucat─â din complex, fabrica de locomotive, era v├óndut─â Grupului Feroviar Rom├ón pentru ┼čase milioane de euro ÔÇô de aproape trei ori mai mult dec├ót pl─âtise firma arab─â la momentul privatiz─ârii. Ce nu s-a v├óndut a devenit sinonim cu paragina, adic─â fabrica de transformatoare ┼či cea de ma┼čini rotative pentru care contractele deveniser─â o raritate.

Pe poarta complexului ├«n care intrau zilnic 13.000 de salaria┼úi, ast─âzi mai intr─â doar clien┼úii mall-ului, c─âci la finalul anului trecut au fost ├«nchise ┼či ultimele dou─â sec┼úii. Ultimul contract de care s-au ocupat cei de la Electroputere a fost unul pentru repara┼úia unui transformator la Centrala de la Cernavod─â, iar apoi, ultimii 250 de angaja┼úi au fost trimi┼či definitiv acas─â. ÔÇ×Din 2019 nu s-au mai luat contracte noi, astfel ├«nc├ót personalul existent s─â poat─â lucra ┼či s─â ├«┼či ia salariile. Motivele au fost pierderile pe care Electroputere le-a generat din activitatea de produc┼úie, care au crescut ├«n fiecare an, la opt-nou─â milioane de euroÔÇť, declara anul trecut, pentru Agerpres, C─ât─âlina Tibeic─â, liderul Sindicatului Electroputere Craiova.

Investitorul strategic despre care vorbea APAPS ├«n r─âspunsul la interpelarea din 2001 s-a dovedit a fi doar o fata morgana pentru Electroputere, o iluzie care a v─âduvit statul de milioane de euro. ├Änc─â din 2015, Curtea de Conturi raporta c─â firma Al-Arrab Contracting Company Limited ┼či-a ├«nc─âlcat contractul de privatizare. Una dintre cele mai evidente ├«nc─âlc─âri de angajament a fost c─â, ├«n 2012, fabrica ar fi trebuit s─â aib─â 3.353 de angaja┼úi. Mai avea, ├«n schimb, numai 1.021. Arabii n-au f─âcut nici investi┼úia aferent─â anului trei, ├«n valoare de cinci milioane de euro pe care au raportat-o ca fiind realizat─â. AVAS a dat Al-Arrab ├«n judecat─â, dar, ├«n prezent, cauza figureaz─â la Tribunalul Bucure┼čti ca fiind suspendat─â.

Un lung ┼čir de ├«n┼čel─âciuni ┼či promisiuni ├«nc─âlcate

Electroputere Craiova nu e singura societate care a fost privatizat─â pe baza unor contracte care n-au mai fost respectate. A fost, de pild─â, ┼či cazul fabricii Tractorul Bra┼čov, cump─ârat─â, tot ├«n 2007, de c─âtre firma Flavius Investi┼úii. 77 de milioane de euro a fost suma pl─âtit─â pentru uzina care, conform condi┼úiilor impuse de AVAS, ar fi trebuit s─â-┼či p─âstreze obiectul de activitate pentru cel pu┼úin ├«nc─â zece ani. Odat─â cu preluarea ├«ns─â, proprietarii au anun┼úat c─â acolo avea s─â fie ridicat un complex reziden┼úial. N-au apucat s─â-┼či pun─â planul ├«n aplicare c─âci, odat─â cu criza financiar─â din 2008, s-au v─âzut nevoi┼úi s─â v├ónd─â mai departe. Astfel, fabrica a ajuns la grupul francez Auchan, care, prin intermediul diviziei sale imobiliare, a deschis, trei ani mai t├órziu, un centru comercial.

Imagine indisponibil─â

┼×i privatizarea ├Äntreprinderii de Ma┼čini Grele Bucure┼čti (IMGB) a fost un e┼čec r─âsun─âtor. ├Än 1998, a fost preluat─â de c─âtre firma norvegian─â Kvaerner ├«n cadrul a┼ča-numitei privatiz─âri de un dolar. ÔÇ×O alt─â categorie de ┬ź├«n┼čel─âciune intolerabil─â┬╗ sunt acele cazuri ├«n care nu e clar cine ├«n┼čal─â, dac─â e cu inten┼úie sau nu, dar ├«n care oamenii de r├ónd se simt ├«n┼čela┼úi pentru c─â se afl─â ├«n mod clar ├«n pozi┼úia de victimeÔÇť, descrie acest tip de privatizare sociologul Monica Heintz ├«n volumul ÔÇ×Be European, Recycle Yourself!: The Changing Work Ethic in RomaniaÔÇť. Pentru 90% din ac┼úiunile IMGB, Kvaerner trebuia s─â pl─âteasc─â 25 de milioane de dolari. Suma a sc─âzut ulterior la 15 milioane, dar au fost majorate investi┼úiile asumate de firma din str─âin─âtate. Pre┼úul de v├ónzare a ajuns la 10 milioane, ├«ns─â dup─â plata datoriilor, IMGB a fost cump─ârat─â cu un pre┼ú derizoriu ÔÇô doar 500.000 de dolari. Norvegienii ┼či-au ├«nc─âlcat ┼či ei obliga┼úiile contractuale, v├ónz├ónd compania ├«n 2006 gigantului sud-coreean Doosan pentru 26 de milioane de dolari. La ├«nceputul acestui an, din cauza problemelor financiare, Doosan a decis ├«ntreruperea activit─â┼úii ├«n Rom├ónia. A fost anun┼úat─â ├«nchiderea fabricii ┼či, la fel ca ├«n cazul Electroputere, cel mai probabil va fi v├óndut─â unor dezvoltatori imobiliari.

Drumul spre e┼čec al procesului de privatizare ├«n Rom├ónia

George Copos, Florin Georgescu, Nicolae V─âc─âroiu ┼či Ion Iliescu, ├«n august 1998, la Forumul Asocia┼úiei Oamenilor de Afaceri. Surs─â foto: Mediafax

Imagine indisponibil─â

├Än 1990, privatizarea era una dintre priorit─â┼úile noului regim de la Bucure┼čti. ├Äns─â primii pa┼či spre capitalism s-au f─âcut timid. Prima lege a reformei a fost Legea 15 din 1990, de reorganizare a ├«ntreprinderilor ca regii autonome ┼či societ─â┼úi comerciale. Apoi a venit Legea 31, de ├«nfiin┼úare a societ─â┼úilor comerciale private ÔÇô iar Registrul Comer┼úului nu mai f─âcea fa┼ú─â cererilor.

58 din 1991. A┼ča s-a numit legea privatiz─ârii ÔÇô cea pe care o a┼čtepta toat─â lumea, cea mai important─â, dar cea care s-a schimbat continuu ├«n ultimii 30 de ani. A┼čadar, statul ├«┼či punea la b─âtaie toate companiile pentru a fi cump─ârate ÔÇô tot procesul este cunoscut mai degrab─â sub denumirea de privatizare ├«n mas─â. Tot prin aceast─â lege s-au ├«nfiin┼úat ┼či Fondul Propriet─â┼úii de Stat (FPS) ┼či Fondurile Propriet─â┼úii Private (FPP), SIF-urile de ast─âzi. Ultimul ┼či cel mai important act al anilor '90 a fost legea unic─â a privatiz─ârii din 1997, care ├«ncerca s─â pun─â sub aceea┼či umbrel─â toate reglement─ârile de la ├«nceput ┼či p├ón─â ├«n acel moment. Cu toate acestea, un posibil motiv pentru e┼čecul privatiz─ârii a fost decalajul institu┼úie-proces. F─âr─â crearea unui cadru legislativ complet, cu toate componentele de rigoare, procesul nu avea cum s─â func┼úioneze. Spre exemplu, abia ├«n 1997 a fost ├«nfiin┼úat Ministerul Privatiz─ârii ÔÇô dup─â elaboarea a trei legi de baz─â.

O METODĂ FALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA

Ca aproape toate reformele, ┼či privatizarea a avut parte de mai multe abord─âri, de mai multe metode de implementare. Cea mai cunoscut─â ÔÇô ┼či cea mai folosit─â ├«n Rom├ónia ÔÇô a fost metoda MEBO (Management Employee Buyouts). ├Än ┼ú─âri mai evoluate dec├ót Rom├ónia din punct de vedere industrial, MEBO a fost un succes. La noi, mai pu┼úin ÔÇô din 1993 p├ón─â ├«n 1996, doar 837 de societ─â┼úi au fost privatizate astfel, adic─â 28% din privatiz─ârile din Rom├ónia. De ce spun unele voci c─â pentru o ┼úar─â ca a noastr─â metoda MEBO nu a fost fructuoas─â? Simplu: investitorul nu era o singur─â persoan─â privat─â sau un grup restr├óns, ci chiar salaria┼úii ├«ntreprinderii respective. A fost o lovitur─â bun─â pentru campania electoral─â, dar asta nu a f─âcut, ├«n final, dec├ót s─â fie tot ├«n defavoarea Rom├óniei.

Mul┼úi ac┼úionari nu-┼či vor ridica dividendele pentru simplul motiv c─â deplasarea cu autobuzul p├ón─â la societate ├«i cost─â mai mult dec├ót banii pe care ar trebui s─â-i ├«ncaseze. ├Än numeroase cazuri, chiar ┼či taxele po┼čtale dep─â┼česc valoarea dividendelor. Ziarul ┬źAdev─ârul┬╗ despre Cuponiad─â, ├«n iulie 1997

A mai fost ├«ncercat─â ┼či metoda privatiz─ârii spontane ÔÇô crearea unor companii mixte, ├«ntre stat ┼či privat. A fost ├«ns─â un proiect ┼čubred, care ├«n scurt timp s-a dovedit inutil.

ÔÇ×AICI A ├ÄNCEPUT BRAMBUREALAÔÇť

├Äns─â nimic nu a r─âmas la fel de r─âsun─âtor ├«n istoria tranzi┼úiei rom├óne┼čti ca episodul Cuponiadei. Potrivit legii din 1991, statul oprise 30% din ac┼úiunile companiilor pentru a putea fi cump─ârate de simplii cet─â┼úeni, acestea urm├ónd s─â fie ├«mp─âr┼úite prin intermediul Fondului Propriet─â┼úii Private. Era, oricum, o loterie: dac─â aveai noroc ┼či compania era profitabil─â, ÔÇ×investi┼úiaÔÇť se transforma ├«n dividende. Prima strigare a fost ├«n 1992: fiecare rom├ón cu v├órsta de peste 18 ani a primit o h├órtie cu cinci cupoane, ├«n valoare de 5.000 de lei fiecare. Totalul cupoanelor s-a ridicat la 25.000 de lei. Episodul doi al Cuponiadei, ├«n timpul Guvernului V─âc─âroiu, a avut loc ├«n 1995, c├ónd s-au oferit oamenilor tichete care puteau fi transformate ├«n ac┼úiuni ├«n valoare total─â de 975.000 de lei.

├Än 1997, fiascoul Cuponiadelor era sigur. Ziarul ÔÇ×Adev─ârulÔÇť din 4 iulie 1997 scria c─â ÔÇ×problemele au ├«nceput ├«n momentul ├«n care s-a trecut la v─ârsarea efectiv─â c─âtre ac┼úionari a dividendelor. Practic, aici a ├«nceput brambureala. Mul┼úi ac┼úionari nu-┼či vor ridica dividendele pentru simplul motiv c─â deplasarea cu autobuzul p├ón─â la societate ├«i cost─â mai mult dec├ót banii pe care ar trebui s─â-i ├«ncaseze. ├Än numeroase cazuri, chiar ┼či taxele po┼čtale dep─â┼česc valoarea dividendelorÔÇť. O mare parte din oameni nu au apucat s─â le valorifice la timp, iar infla┼úia ┼či-a spus cuv├óntul, s-au depreciat.

ÎN PAS DE RAC

P├ón─â ├«n jurul anilor 1996-1997, procesul de privatizare a fost greoi ┼či deficitar: dac─â o companie pornea pe drumul cel bun, alte dou─â erau aruncate ├«n pr─âpastie. Odat─â cu schimb─ârile legislative din 1997 ale Guvernului Ciorbea, privatizarea a devenit mai vizibil─â ÔÇô nu neap─ârat prin ritm, dar prin numele companiilor ┼či fabricilor mari care ├«ncepeau procesul.

Cu toate acestea, directorul executiv al Fondului Propriet─â┼úii de Stat p├ón─â ├«n decembrie 1995, Sorin Dimitriu, declara pentru presa vremii: ÔÇ×├Än ultimele opt luni, FPS a privatizat peste 1.110 societ─â┼úi comerciale, din care circa 140 mari ┼či mijlocii. Ritmul privatiz─ârii este satisf─âc─âtor, ┼úin├ónd seama de cadrul legislativ ├«n care opereaz─â. Alte 470 de societ─â┼úi comerciale mari ┼či mijlocii se afl─â ├«n diverse faze ale procesului de privatizare, cu finalizare ├«n acest an (n.r. ÔÇô 1995)ÔÇť.

Valentin Ionescu,┬á fostul ministru al Privatiz─ârii: ÔÇ×Privatizarea ├«n mas─â s-a ├«ncheiat cu un chin ├«ngrozitor, prin ÔÇÖ97. Eu, cu Institutul de Informatic─â, l-am stopatÔÇť

valentin ionescu

Privatizarea rom├ónesc─â n-a fost un proces fluid, ci dimpotriv─â, unul greoi, care s-a realizat ├«n etape. ├Äntr-o Rom├ónie care tocmai deschisese larg por┼úile pie┼úei libere, marea privatizare ├«n mas─â n-a produs dec├ót confuzie ┼či s-a ├«ncheiat printr-un e┼čec. ├Än vara lui 1997, ÔÇ×Adev─ârulÔÇť titra c─â visul rom├ónilor de fi ac┼úionari s-a transformat ├«ntr-o ÔÇ×mare brambureal─âÔÇť. Cel care a pus cap─ât acestei perioade chinuitoare a fost ministrul Privatiz─ârii, ├«nvestit la finele aceluia┼či an, juristul ┼či doctorul ├«n economie Valentin Ionescu. ├Änainte de a ajunge ├«n Guvern, a de┼úinut func┼úia de pre┼čedinte al Agen┼úiei Na┼úionale pentru Privatizare ┼či a fost consilier al pre┼čedintelui Rom├óniei Emil Constantinescu. ├Än perioada decembrie 1997-aprilie 1998, c├ót a avut mandatul de ministru, a introdus ├«n legisla┼úie leasing-ul, sistemul de franciz─â, bursele de m─ârfuri, fondurile cu capital de risc ┼či fondurile de garantare a creditelor. S-a confruntat ├«ns─â ┼či cu neajunsuri. ├Äntr-un interviu pentru ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇť, Valentin Ionescu pune reflectorul pe gre┼čelile de logic─â economic─â din procesul de privatizare, de la pa┼čii premerg─âtori procesului p├ón─â la metoda aleas─â, ┼či vorbe┼čte despre lipsa unui plan de integrare a firmelor ├«n strategiile guvernamentale.

ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇť: Domnule Ionescu, cum a ├«nceput privatizarea ├«n Rom├ónia postdecembrist─â?

Valentin Ionescu: ├Än perioada 1990-1992 s-au pus bazele unei legisla┼úii prin care, ├«n prim─â faz─â, s-au corporatizat firmele de stat ÔÇô adic─â au fost transformate ├«n societ─â┼úi comerciale. Tot atunci au ap─ârut ┼či regiile autonome, de pild─â. ├Än aceast─â prim─â legisla┼úie, s-a mers pe dou─â modele: un sistem de privatizare ├«n mas─â ┼či un sistem ├«n care apar ┼či alte metode de privatizare. Privatizarea ├«n mas─â s-a ├«ncheiat cu un chin ├«ngrozitor, prin 1997. Eu, ├«mpreun─â cu Institutul de Informatic─â din Ministerul Economiei, l-am stopat, ca s─â zic a┼ča.

Atunci când aţi devenit ministrul Privatizării aţi schimbat legislaţia. De unde aţi început?

C├ónd am venit eu la Minister legisla┼úia nu permitea o accelerare a procesului de privatizare. Erau anumite metode care erau inadecvate momentului respectiv. ┼×i atunci, am vrut s─â fac ni┼čte schimb─âri. Pe unele le-am reu┼čit, pe altele, nu ÔÇô din motive politice.┬á

Fabricile rom├óne┼čti au suferit din varii motive ÔÇô de la schimb─ârile tehnologice accelerate la nivel economic mondial p├ón─â la modul defectuos ├«n care s-au f─âcut ni┼čte privatiz─âri ÔÇô, dar principala cauz─â a fost existen┼úa acestor extractori de rent─â care au ap─ârut ├«n ÔÇÖ90, c├ónd puterea politic─â s-a modificat ├«n Rom├ónia. Erau oameni care de┼úineau informa┼úii, ├«n special din Serviciul de Informa┼úii, oameni care f─âceau parte din e┼čaloanele doi-trei ale nomenclaturii de partid. Valentin Ionescu, fost ministru al Privatiz─ârii

Daţi-ne un exemplu.

De exemplu, metoda MEBO (n.r. ÔÇô Management Employee Buyouts, metod─â de privatizare prin trecerea mijloacelor de produc┼úie ale unei unit─â┼úi economice din proprietatea statului ├«n proprietatea angaja┼úilor). Am vrut s-o elimin, dar politic, n-am fost l─âsat s-o fac.

De ce n-o susţineaţi?

Ea presupunea ca asocia┼úia muncitorilor s─â participe la procesul de privatizare cu plata ├«n rate. N-aveam cum s-o elimin complet, dar am propus eliminarea pl─â┼úii ├«n rate. Nu s-a dorit. A┼ča s-a privatizat, de exemplu, Hotelul Ambasador, dar ┼či fabrica Pionierul, care nu mai exist─â. Era o problem─â de logic─â economic─â aici. ├Än condi┼úiile ├«n care am fabrici supradimensionate ca num─âr de personal, n-am cum s─â fac privatizarea prin aceast─â metod─â f─âr─â s─â fi f─âcut o ajustare a acestui personal ├«n prealabil, pentru c─â e evident c─â interesele ac┼úionarilor ÔÇô adic─â muncitorii din fabric─â ÔÇô sunt contrare oric─ârei forme de restructurare. Pe vremea lui Ceau┼čescu, Pionierul avea un profit de 30 de milioane, cu 6.000 de muncitori. P─âi, 30 de milioane puteam s─â fac ┼či cu 20 de muncitori. Era ceva de neimaginat. Falimentul fabricii Pionierul a fost din cauza metodei MEBO. Au fost metode de privatizare prost b─âgate, din motive de populism. ├Äntr-o economie relativ stabil─â func┼úioneaz─â, dar la noi n-avea cum s─â mearg─â.

NOUL TIP DE PR─éD─éTOR: EXTRACTORUL DE RENT─é

Să revenim la schimbările în legislaţie pe care le-aţi făcut când aţi devenit ministru.

Dup─â o perioad─â destul de lent─â ÔÇô ├«ntre 1992 ┼či 1996 ÔÇô, c├ónd a venit Conven┼úia Democrat─â Rom├ón─â la guvernare ┼či, apoi, eu la Minister, am schimbat toat─â legisla┼úia, iar procesul a accelerat. Pe l├óng─â faptul c─â am introdus o serie de m─âsuri de accelerare, am eliminat ┼či o parte din institu┼úiile vechi, care au avut un efect negativ asupra investi┼úiilor care se puteau face ├«n comer┼ú ┼či turism. ├Äncercam o corelare ├«ntre privatizare ┼či pia┼ú─â. Au fost momente ├«n care, spre deosebire de alte ┼ú─âri, noi nu ne-am pus problema restructur─ârii prealabile a unor companii, pentru c─â ├«n Rom├ónia erau mul┼úi extractori de rent─â ┼či nu ne puteam permite.

Ce este extractorul de rent─â?

Extractorul de rent─â este la tot pasul. El c├ó┼čtig─â bani din pozi┼úia privilegiat─â pe care o are, adic─â dintr-un
venit neproductiv, deci din trafic de influen┼ú─â, din achizi┼úii trucate, din tranzac┼úii cu societ─â┼úi comerciale de stat unde el are de c├ó┼čtigat ┼či firma ÔÇô de pierdut. Fabricile rom├óne┼čti au suferit din varii motive ÔÇô de la schimb─ârile tehnologice accelerate la nivel economic mondial p├ón─â la modul defectuos ├«n care s-au f─âcut ni┼čte privatiz─âri ÔÇô, dar principala cauz─â a fost existen┼úa acestor extractori de rent─â care au ap─ârut ├«n ÔÇÖ90, c├ónd puterea politic─â s-a modificat ├«n Rom├ónia. Erau oameni care de┼úineau informa┼úii, ├«n special din Serviciul de Informa┼úii, oameni care f─âceau parte din e┼čaloanele doi-trei ale nomenclaturii de partid, deci oameni care lucrau fie ├«n aparatul de partid, fie ├«n gospod─ârii de stat ÔÇô cum ar fi Viorel Hrebenciuc.

Extractorii de rent─â erau doar din cercuri politice?

├Än categoria asta ├«i includ ┼či pe sindicali┼čti ÔÇô ni┼čte profitori ordinari. ├Ämi aduc aminte de Camioane Bra┼čov (n.r.ÔÇô ├«ntreprindere specializat─â ├«n proiectarea ┼či construc┼úia de autocamioane, autobuze ┼či autoutilitare, care s-a numit Steagul Ro┼ču ├«n comunsim), care nu mai exist─â. Avea ni┼čte datorii imense, nu mai putea s─â produc─â acele camioane Roman, cu licen┼ú─â german─â, pentru c─â erau foarte poluante. ├Änainte de ÔÇÖ89, erau exportate par┼úial ├«n Ungaria ┼či ├«n Cuba. ├Än momentul ├«n care s-a rupt leg─âtura, nu mai avea rom├ónul unde s─â exporte. Plus c─â acele camioane nu erau competitive cu ce era pe pia┼ú─â la momentul respectiv.

ÔÇ×MINISTRUL REME┼× A FOST DESC─éL┼óATÔÇť

Cum au reac┼úionat sindicali┼čtii?

Sindicatul s-a compl─âcut ├«n situa┼úia asta pentru c─â avea de c├ó┼čtigat. ├Än 1999, pe vremea ministrului de Finan┼úe Decebal Traian Reme┼č, a venit acolo, la Bra┼čov, o delega┼úie de saudi┼úi. Sindicali┼čtii s-au revoltat c─â vin str─âinii. Reme┼č a fost desc─âl┼úat, i s-a rupt c─âma┼ča. A fost o mic─â revolt─â. A┼ča c─â delega┼úia saudit─â s-a dus prin Poiana Bra┼čov, a luat masa ┼či s-a ├«ntors la Bucure┼čti. Cu orice alt─â delega┼úie se ├«nt├ómpla la fel, din cauza sindicatului, nu a nu-┼čtiu-c─ârui securist. Deci noi, dup─â 1990, am creat un sistem de extractori de rente, cu oameni din diverse sfere, care au profitat ca ni┼čte parazi┼úi de distrugerea unei economii ├«ntregi. Dac─â ne referim la devalizare, exist─â o multitudine de tranzac┼úii care s-au f─âcut ├«n general de oameni pe care ├«i socotim ca fiind extractori de rent─â. Asta s-a ├«nt├ómplat ├«n toat─â Europa Central─â ┼či de Est, nu suntem noi un caz aparte.

Există situaţii în care n-ai cum să privatizezi, nu neapărat din motive de patriotism, ci intervin elemente de securitate naţională. Valentin Ionescu

După ce n-aţi mai fost ministru, cum aţi văzut procesul de privatizare?

Prin 1998-1999, a ├«nceput s─â se pun─â stop unor transform─âri institu┼úionale pentru ca procesul de privatizare s─â fie mai bine controlat de extractorii de rent─â, iar activele s─â fie preluate controlat cumva ÔÇô adic─â s─â nu fie v├óndute chiar la ├«nt├ómplare. Dup─â 2000, s-a modificat iar legisla┼úia, a venit PSD la guvernare ┼či privatizarea a ├«nceput s─â cad─â ├«ntr-o faz─â involutiv─â accentuat─â. ┼×i a┼ča a r─âmas de atunci.

PRIVATIZAREA ÎN MASĂ, O IDEE AMERICANĂ

Dar cum ar fi trebuit s─â se desf─â┼čoare privatizarea ├«n mas─â?

Privatizarea ├«n mas─â a ├«nceput cu o lege din 1991, f─âcut─â cu asisten┼ú─â interna┼úional─â. Ideea de privatizare ├«n mas─â a pornit de la americani ┼či are la baz─â capitalismul. Prin Banca Mondial─â, ei au dorit s─â aduc─â ├«n Europa Central─â ┼či de Est ideea c─â trebuie creat─â o clas─â de mijloc, ├«n sensul c─â ├«i facem pe oameni proprietari ÔÇô ├«i ├«mpropriet─ârim cu ac┼úiuni. Apoi, oamenii vor ┼čti ce s─â fac─â cu aceste titluri ÔÇô le vor vinde, le vor schimba, treaba lor. Ideea lor era: ÔÇ×├Äi facem ac┼úionari ┼či, ├«n felul ─âsta, am f─âcut o muta┼úie social─â ┼či economic─â ├«n societ─â┼úile respectiveÔÇť. Era viabil─â ideea, dar nu s-a ├«nt├ómplat chiar a┼ča.

Ce n-a mers?

Petre Roman a f─âcut o grav─â eroare, nu ┼čtiu dac─â voit sau dintr-o estimare gre┼čit─â. ├Än martie 1990, dup─â ce a ap─ârut legea societ─â┼úilor comerciale, s-a pus problema restituirii unor sume de bani pe care to┼úi salaria┼úii din Rom├ónia le aveau la fabrici. Este vorba de banii care li se re┼úineau din salariu, aceast─â cot─â fiind numit─â parte social─â. Dac─â acei bani nu erau da┼úi ├«napoi ┼či erau transforma┼úi ├«n ac┼úiuni, nu aveai nevoie de nicio alt─â lege de privatizare. Pur ┼či simplu, le d─âdeai oamenilor ac┼úiuni ┼či f─âceai o privatizare ├«n mas─â chiar mult mai mare dec├ót s-a f─âcut. M─âsura de a le da bani oamenilor ├«n martie 1990 a fost un moment ratat de privatizare. Se putea face o privatizare pe scar─â larg─â, iar ulterior puteai s─â creezi ni┼čte institu┼úii ale pie┼úei ÔÇô aveai nevoie de un cadru ├«n care s─â vinzi acele ac┼úiuni, aveai nevoie de o pia┼ú─â de capital. A┼ča, s-au dat ├«napoi banii oamenilor, s-a creat un puseu infla┼úionist, banii s-au dus ┼či oamenii n-au r─âmas cu nimic.

Erorile pornesc de la aranjamentul institu┼úional, de la faptul c─â noi n-am avut ni┼čte strategii sectoriale. Singura noastr─â strategie a fost cum s─â dezvolt─âm ┼či s─â perfec┼úion─âm sistemul de ho┼úie. ┼×i vina principal─â nu este a celor care au f─âcut tranzac┼úiile astea, ci a celor care au creat sistemul, oamenii care au venit la putere ├«n 1990. Valentin Ionescu

Nu se poate discuta despre privatizare fără Fondul Proprietăţii de Stat, care, de altfel, încă există, sub altă denumire. Cum îi evaluaţi activitatea?

Situa┼úia de acolo era destul de confuz─â, ├«n sensul c─â au avut o structur─â puternic birocratizat─â ┼či care, dup─â p─ârerea mea, a constituit o fr├ón─â la privatizare. ┼×i nu discut aici de ritmul privatiz─ârilor, ci de rigoarea cu care le organizezi ┼či le planifici. Pe de alt─â parte, n-a fost nici vina exclusiv─â a Fondului Propriet─â┼úii de Stat, pentru c─â sunt privatiz─âri unde statul, printr-un minister cum e cel al Economiei, de exemplu, trebuie s─â creeze o strategie pe un sector anume.

ROMÂNIEI I-A LIPSIT POLITICA STRATEGICĂ

Deci n-am avut strategii integrative.

Exact. S─â lu─âm drept exemplu sectorul petrolului: tu, ca stat, ar trebui s─â ┼čtii cum se integreaz─â Petrom ├«n strategia ta pe urm─âtorii 10-15 ani. Noi n-am avut aceast─â strategie. Erorile pornesc de la aranjamentul institu┼úional, de la faptul c─â noi n-am avut ni┼čte strategii sectoriale. Singura noastr─â strategie a fost cum s─â dezvolt─âm ┼či s─â perfec┼úion─âm sistemul de ho┼úie. ┼×i vina principal─â nu este a celor care au f─âcut tranzac┼úiile astea, ci a celor care au creat sistemul, oamenii care au venit la putere ├«n 1990.

Să facem o comparaţie cu un caz din altă ţară.

Ungurii au avut o politic─â strategic─â. Au avut c├óteva ├«ntreprinderi mari ┼či le-au g├óndit s─â devin─â companii transna┼úionale. De exemplu, au luat MOL (n.r. ÔÇô companie petrolier─â cu cea mai mare cifr─â de afaceri din Ungaria), care a fost privatizat─â par┼úial, dup─â care a ├«nceput un proces de expansiune ├«n exteriorul ┼ú─ârii. ├Än schimb, noi am devalizat Petrom ┼či l-am v├óndut austriecilor, f─âc├óndu-i pe ei companie transna┼úional─â, ├«n loc s─â ne ducem noi ├«n Austria ┼či s─â cump─âr─âm OMV. Petrom, cu activele pe care le avea, era peste OMV! Dar nu s-a ├«nt├ómplat pentru c─â, la vremea aceea, OMV era ├«n cre┼čtere, iar Petrom era ├«ntr-o sc─âdere alarmant─â, pentru c─â era devalizat de Liviu Luca ┼či Sorin Ovidiu V├óntu.

ÔÇ×Emil Constantinescu a dorit privatizarea Petrotel, la ├«ndemnul ┼čefului SIE, C─ât─âlin HarnageaÔÇť

Studiile spun c─â Rom├ónia ┼či Bulgaria au avut un ritm mai lent de privatizare dec├ót alte ┼ú─âri foste comuniste. A┼ča e?

Noi am avut un ritm de privatizare la fel ca polonezii. Diferen┼úa este c─â ├«n Polonia cadrul institu┼úional s-a dezvoltat, a evoluat permanent. ┼×i m─â refer la toate reglement─ârile, la modul ├«n care se opereaz─â ├«n pia┼ú─â. Dac─â ai un cadru institu┼úional evoluat, atunci ┼či firma de stat, a┼ča cum este, opereaz─â un pic diferit, ├«ntr-un mediu concuren┼úial deschis. A┼čadar, ei au avansat mai repede. Interesant este c─â polonezii n-au transformat firmele de stat. Ei au mers pe o idee diferit─â, mai ales ├«n privin┼úa firmelor mari, ├«n sensul c─â au r─âmas ├«n continuare firme de stat necorporatizate, adic─â n-au fost transformate ├«n societ─â┼úi pe ac┼úiuni. Ele se transformau ├«n momentul ├«n care erau privatizate. Noi am f─âcut invers: mai ├«nt├ói le-am transformat ├«n societ─â┼úi pe ac┼úiuni ┼či abia apoi le-am privatizat, ├«n sensul c─â am v├óndut ni┼čte ac┼úiuni.

De ce unele companii nu s-au putut privatiza?

Exist─â situa┼úii ├«n care n-ai cum s─â privatizezi, nu neap─ârat din motive de patriotism, ci intervin elemente de securitate na┼úional─â. Spre exemplu, dac─â ne referim la Romgaz, evident c─â nu-l pot privatiza, pentru c─â cele mai mari interese privind gazul le au ru┼čii. Mai sunt ┼či situa┼úii ├«n care, deocamdat─â, noile tehnologii din pia┼ú─â nu-mi permit s─â transform un monopol legal ├«ntr-o activitate de pia┼ú─â. E cazul Transelectrica, Transgaz. Pentru c─â dac─â ele ar fi dob├óndite direct sau indirect de o firm─â str─âin─â rela┼úionat─â politic la un stat anume, ├«mi creez o problem─â de securitate na┼úional─â, nu doar una economic─â.

Pare c─â privatizarea a fost o mare degringolad─â, ├«n care regulile puteau fi schimbate ├«n timpul jocului. De pild─â, chiar ├«n timpul mandatului dumneavoastr─â a fost privatizat Petrotel de ru┼čii de la Lukoil.

N-am f─âcut eu aceast─â tranzac┼úie, eu m-am opus ┼či, din acest motiv, n-am mai fost ministru. Privatizarea aceasta s-a desf─â┼čurat astfel: pre┼čedintele Lukoil a venit ├«n Rom├ónia ┼či am avut o ├«nt├ólnire de o jum─âtate de or─â cu el ┼či cu prim-ministrul. Ei voiau dou─â lucruri: s─â cumpere compania ┼či s─â beneficieze de o am├ónare la plata datoriei pe 25 de ani, am├ónare de care nu beneficiase niciun investitor. Eu am refuzat. Emil Constantinescu a dorit privatizarea Petrotel, la ├«ndemnul lui Dorin Marian, consilier preziden┼úial, ┼či al lui C─ât─âlin Harnagea, ┼čeful SIE, cel din urm─â insist├ónd cel mai mult pentru ea. ┼×i pentru c─â n-am dorit aceast─â privatizare, am fost eliminat.

A fost, deci, o privatizare pe interese strict politice? 

Consider c─â privatizarea Petrotel a fost eroare economic─â ┼či strategic─â. C├ónd vin ├«ntr-o ┼úar─â, ru┼čii nu pot face separarea ├«ntre politic ┼či economic. Eu le-am spus atunci c─â nu pot fi de acord cu privatizarea ei pentru c─â va fi un instrument de sus┼úinere a intereselor politice ruse┼čti la noi ├«n ┼úar─â. Interesele lor au fost ┼úintite. ├Än mod ironic, ├«nainte de cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, Petrotel se numea Societatea Rom├óno-American─â. Dup─â r─âzboi, ru┼čii au f─âcut ni┼čte investi┼úii acolo, ├«n anii ÔÇÖ50, c├ónd existau companiile mixte SOVROM, prin care ne jefuiau ├«ncontinuu. Rafin─âria aceea ┼úinea cont de cifra octanic─â (n.r. ÔÇô indicator privind c├ót de mult poate fi comprimat un carburant ├«nainte de a exploda) a petrolului rusesc ┼či din acest motiv au dorit s─â o cumpere.

├Än 2012, un studiu realizat de cercet─âtori de la Cambridge ┼či Harvard ar─âta c─â falimentul ┼či nivelul de s─âr─âcie ┼či de corup┼úie din fostele ┼ú─âri comuniste au fost provocate de programele de privatizare ├«n mas─â create de economi┼čtii occidentali ┼či impuse de institu┼úii precum Fondul Monetar Interna┼úional sau Banca Mondial─â. Are Occidentul vreo vin─â ├«n e┼čecul privatiz─ârii rom├óne┼čti?

Problemele de s─âr─âcie au o cauz─â intern─â, nu neap─ârat extern─â. Pe de o parte, trebuie s─â admitem c─â anumite corpora┼úii occidentale au avut interesul s─â distrug─â concuren┼úial ni┼čte fabrici din Europa de Est. Da, exist─â situa┼úii de genul acesta, a┼ča cum au existat ┼či ├«ntre estici. A fost, de exemplu, cazul Tepro Ia┼či (n.r.ÔÇô firm─â produc─âtoare de ┼úevi). A fost ├«n interesul unei firme din Cehia s-o fac─â praf. ├Äntr-o economie deschis─â, ├«ntr-o economie de pia┼ú─â, fire┼čte c─â din concuren┼ú─â apar at├ót acte constructive, c├ót ┼či distructive. A┼ča s-a ├«nt├ómplat ┼či ├«n Germania de Est. Dar nu putem spune c─â a fost politica Occidentului de a distruge economiile estice. ├Än momentul ├«n care se produce o schimbare de sistem economic, apare o distrugere creativ─â de fapt. ┼×i acum se produce o distrugere creativ─â, dar este una diferit─â fa┼ú─â de cea de atunci, pentru c─â se produce din motive tehnologice, av├ónd ├«n vedere c─â travers─âm o revolu┼úie digital─â.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite