Previziunile CE pentru România: Riscurile de creştere economică şi inflaţie sunt puternic agravate de tensiunile dintre Rusia şi Ucraina

0
0
comisia europeana

Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene pentru România arată că riscurile de creştere economică şi inflaţie sunt puternic agravate de tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, inflaţia urmând să fie mai ridicată, iar creşterea economică mai redusă decât se estimase.

Previziunile privind inflaţia au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparaţie cu previziunile din toamnă. Ele reflectă efectele preţurilor mai mari la energie, dar şi amplificarea presiunilor inflaţioniste asupra altor categorii de bunuri faţă de toamna anului trecut.

După atingerea unei rate record de 4,6 % în trimestrul al patrulea al anului trecut, se estimează că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 4,8 % în primul trimestru din 2022 şi va rămâne peste 3 % până în trimestrul al treilea. Pe măsură ce se vor diminua presiunile generate de constrângerile legate de aprovizionare şi de preţurile ridicate la energie, se preconizează că inflaţia va scădea la 2,1 % în ultimul trimestru al anului, iar pe parcursul anului 2023 se va situa sub obiectivul de 2 % al Băncii Centrale Europene.

În ansamblu, se estimează că inflaţia în zona euro va creşte de la 2,6 % în 2021 (2,9 % în UE) la 3,5 % (3,9 % în UE) în 2022, înainte de a scădea la 1,7 % (1,9 % în UE) în 2023.

Incertitudinea şi riscurile rămân ridicate

Chiar dacă impactul pandemiei asupra activităţii economice s-a diminuat cu timpul, aplicarea în continuare a măsurilor de limitare a răspândirii bolii şi deficitul prelungit de personal ar putea afecta activitatea economică. De asemenea, ele ar putea afecta funcţionarea lanţurilor de aprovizionare critice pentru o perioadă mai lungă decât se preconizase. În schimb, încetinirea ritmului de creştere a cererii în viitorul apropiat poate contribui la rezolvarea blocajelor în aprovizionare puţin mai devreme decât se preconizase.

Pe de altă parte, cererea gospodăriilor ar putea creşte mai puternic decât se preconizase, după cum s-a întâmplat deja odată cu redeschiderea economiilor în 2020, iar investiţiile stimulate de MRR ar putea genera un impuls mai puternic pentru activitatea economică.

Inflaţia se poate dovedi mai ridicată decât se preconizase dacă presiunile asupra costurilor sunt în cele din urmă transferate de la producător la preţurile de consum într-o măsură mai mare decât se estimase, amplificând riscul unor efecte secundare.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere şi inflaţie sunt puternic agravate de tensiunile geopolitice din Europa de Est.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Economia UE a recâştigat acum tot terenul pierdut în perioada de apogeu a crizei, datorită campaniilor de vaccinare reuşite şi sprijinului coordonat pentru politica economică. Şomajul a atins un nivel minim record. Acestea sunt realizări majore. Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat încă, provocarea noastră imediată este de a ne menţine ancoraţi pe traiectoria de redresare. Creşterea semnificativă a inflaţiei şi a preţurilor la energie, împreună cu blocajele din lanţul de aprovizionare şi de pe piaţa forţei de muncă, frânează creşterea economică. Cu toate acestea, privind în perspectivă, ne aşteptăm să revenim la un ritm mai intens de creştere în cursul acestui an, pe măsură ce unele dintre blocajele menţionate se diminuează. Fundamentele UE rămân solide şi vor fi consolidate în continuare pe măsură ce statele membre încep să îşi pună pe deplin în aplicare planurile de redresare şi rezilienţă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „În această iarnă, numeroase provocări şi-au pus amprenta pe economia Europei: răspândirea rapidă a Omicron, o nouă creştere a inflaţiei ca urmare a măririi preţurilor la energie şi perturbările persistente ale lanţului de aprovizionare. Având în vedere că aceste provocări vor dispărea treptat, se estimează că ritmul de creştere economică se va accelera din nou în această primăvară. Presiunile asupra preţurilor vor rămâne probabil puternice până în vară, după care se estimează că inflaţia va scădea pe măsură ce creşterea preţurilor la energie se va tempera, iar blocajele în aprovizionare se vor diminua. Cu toate acestea, incertitudinea şi riscurile rămân ridicate.”

Previziunile economice din iarna anului 2022 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2021, care au fost prezentate în noiembrie 2021, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului şi a inflaţiei în toate statele membre ale UE.

Prezentele previziuni se bazează pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor şi la preţurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2022, programate a fi publicate în mai 2022.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite