Maşini în locul muncitorilor, soluţia crizei forţei de muncă din construcţii

Nu mai este de mult o noutate că domeniul construcţiilor se confruntă cu o criză acută de forţă de muncă. Soluţiile identificate de specialişti sunt repatrierea "spaniolilor" şi

Nu mai este de mult o noutate că domeniul construcţiilor se confruntă cu o criză acută de forţă de muncă. Soluţiile identificate de specialişti sunt repatrierea "spaniolilor" şi "italienilor" sau importul de muncitori din Asia. O variantă despre care puţini constructori vorbesc este mecanizarea lucrului în şantier.

Repatrierea constructorilor români de peste hotare nu pare, pentru moment, o soluţie realistă. Asta pentru că banii nu sunt întotdeauna motivul pentru care ei nu se mai întorc pe şantierele româneşti. Tinerii, mai ales, au găsit acolo un alt mod de viaţă, cu care s-au obişnuit.

"Noi importăm forţă de muncă din Asia, cred în această soluţie, deşi există probleme de adaptare, de religie, de cultură", spune Adriana Iftime, director Patronatul Societăţilor din Construcţii (PSC).

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), spune că utilajele care nu necesită o forţă de muncă înalt calificată, precum maşina de tencuit sau de fasonat fier, sunt soluţii reale pentru diminuarea deficitului forţei de muncă din construcţii. "Există două direcţii de acţiune: investiţiile în echipamente şi calificarea operatorilor.

Pentru echipamente precum buldoexcavatoarele sau macaralele, problema deficitului de forţă de muncă calificată rămâne. Maşinile de tencuit sau de fasonat fier nu necesită o mare calificare a operatorilor", declară el pentru "Adevărul".

Economie de 600 de euro zilnic

O maşină de tencuit costă aproximativ 7.000 de euro şi se poate achiziţiona şi în rate. Cu un avans de 20% şi un leasing pe doi ani, rata pe zi este de 10 euro, conform vânzătorului. Salariul zilnic al unui muncitor calificat este de aproximativ 30 de euro.

Se realizează astfel o economie de 600 de euro zilnic numai din diferenţa costului manoperei, la o suprafaţă de 200 de metri pătraţi tencuiţi. Theodor Domuţa, director general la firma Mixer, consideră că, deşi maşina necesită materiale mai scumpe decât cele pentru tencuiala nemecanizată, nu există nicio cheltuială în plus la varianta mecanizată "Costurile se recuperează din calitatea produsului final, deoarece consumul de materiale este mult mai mic", punctează el.

Maşinile de tăiat şi fasonat oţelul-beton sunt şi ele aducătoare de economii. La 60 de tone tăiate şi fasonate, preţul echipamentelor, 8.500 euro, se poate considera amortizat. Viorel Danciu, directorul diviziei Utilaje şi echipamente din cadrul Prakt, crede că sistemul antreprenor general - subantreprenori poate contribui şi el la rezolvarea crizei forţei de muncă.

"Firmele de subantrepriză trebuie să se specializeze pe fasonat fier, pe fabricat şi turnat beton, pe instalaţii, pe finisaje. Subantreprenorii trebuie să investească în tehnologie şi să aibă forţă de muncă mai puţină, dar calificată. Clienţii noştri principali pentru maşinile de prelucrat oţelul-beton sunt fasonatorii specializaţi, nu firmele de construcţii", spune el.

Zidarii vor avea de lucru şi în secolul XXII

Rolul uman va rămâne unul preponderent în domeniul construcţiilor, indiferent de nivelul de mecanizare.
Maşinile au nevoie de operatori. În plus, unele meserii nu pot fi mecanizate. Zidarul, dulgherul, faianţarul, instalatorul sau parchetarul - sunt tot atâtea profesii pe care le vom regăsi şi peste decenii. Nici tencuitorul sau fierarul-betonist nu vor rămâne fără muncă. Este vorba doar de o tehnologizare a procesului.

Mecanizarea este benefică pentru toată lumea. Angajatorul îşi rezolvă parţial problema deficitului forţei de muncă, iar clienţii beneficiază de un produs de calitate superioară.