România atrage din ce în ce mai puţini investitori străini

România a atras 109 proiecte de investiţii străine directe în 2018, o scădere de 13% faţă de 2017, în contextul în care şi în Europa ISD-urile scad pentru prima dată în ultimii şase ani.

Numărul proiectelor de investiţii străine directe (ISD) în Europa a scăzut cu 4% (la 6.356 de proiecte) în ultimul an, potrivit studiului EY European Attractiveness Survey. În pofida acestui declin, primul din ultimii şase ani, investiţiile rămân la al doilea cel mai ridicat nivel de la prima ediţie a studiului EY, din anul 2000. Cu toate acestea, atitudinea investitorilor este pesimistă, doar 37% dintre companiile incluse în studiu se aşteaptă la o îmbunătăţire a atractivităţii Europei în următorii trei ani, în scădere de la 50% anul trecut.

Sectorul tehnologic contrazice însă această tendinţă descendentă, numărul proiectelor ISD în acest domeniu a atins un nivel record de 1.227 proiecte în 2018 (o majorare de 4% faţă de anul anterior). Creşterea s-a datorat în principal companiilor americane, care au cumulat 37% din proiectele ISD digitale din Europa. Investiţiile străine directe s-au remarcat şi în sectoarele industriale tradiţionale ale Europei: numărul total al proiectelor ISD din transport, utilaje şi din cea chimică a crescut cu 4%, la 1.729 de proiecte, în 2018.

„Deşi Europa rămâne cea mai atractivă regiune pentru investiţiile străine, anul 2018 a fost unul critic pentru viitorul Europei. Din punct de vedere geopolitic, naţionalismul şi izolaţionismul, culminate cu Brexit, au afectat încrederea în investiţii. În ceea ce priveşte schimbările tehnologice, am observat cum Europa Centrală şi de Est s-a transformat în atelierul de lucru al întregului continent, prin externalizarea masivă a serviciilor în această zonă. Totodată, aşa cum arată rezultatele studiului, digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât şi companiile să facă schimbări importante, pornind de la educaţie şi continuând cu antreprenoriatul, pieţele de capital şi infrastructura“, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Harta investiţiilor în 2018                                                                          

Cele mai mari două economii ale Europei, Regatul Unit şi Germania, care cumulează aproximativ o treime din investiţiile străine directe din Europa, au atras cu 13% mai puţine investiţii faţă de anul anterior (1.054 şi, respectiv, 973 de proiecte ISD). Rezultatul negativ al Regatului Unit, o scădere de 35% a numărului proiectelor din sectorul de producţie, a fost generat de migrarea din Regatul Unit a investiţiilor în capacităţi de deservire a pieţei unice. În plus, numărul sediilor centrale nou deschise, care creează valoare adăugată mare şi locuri de muncă bine remunerate, s-a înjumătăţit de la 98 în 2017 la 48 anul trecut. 

Şi în Germania, sectoarele în mod tradiţional puternice au fost afectate. S-a înregistrat o scădere de 7% a producţiei în sectorul auto, în principal pe fondul intensificării îngrijorărilor legate de un Brexit fără acord, de tarifele impuse de SUA şi de o scădere a cererii de pe piaţa chineză.

În Franţa, care a marcat o creştere spectaculoasă de 31% a numărului de proiecte de investiţii străine directe în 2017, numărul acestora s-a majorat cu doar 1% în 2018. Însă, pentru prima dată, în Franţa s-au derulat anul trecut mai multe proiecte ISD în sectoarele de cercetare-dezvoltare şi producţie (144 şi, respectiv, 339) decât în orice altă ţară europeană.

În rândul principalelor zece cele mai atractive destinaţii europene pentru ISD, au înregistrat creşteri notabile ale numărului de proiecte de investiţii: Spania (32%), Belgia (29%), Polonia (38%), Turcia (14%) şi Irlanda (52%). Italia a atras o creştere de 63% a numărului de proiecte de investiţii străine directe faţă de anul anterior şi a avut cea mai rapidă ascensiune în rândul primelor 20 de ţări din clasament.

Scăderi semnificative, de peste 10%, ale numărului de proiecte ISD s-au înregistrat în Ţările de Jos (-32%), care îşi menţin totuşi poziţia în top 10 destinaţii pentru investiţii, Suedia (-32%) şi Republica Cehă (-51%). România se menţine pe locul 13, cu 109 proiecte de investiţii străine directe atrase în 2018 şi o scădere de 13% faţă de 2017.

Investiţiile SUA în Europa îşi încetinesc ritmul

Numărul proiectelor de investiţii străine directe din Statele Unite au crescut cu doar 3% anul trecut, faţă de o medie de 8% din ultimii patru ani. Încetinirea s-a datorat, în mare parte, reformei fiscale americane, introdusă în decembrie 2017, şi repatrierii activelor şi locurilor de muncă de către companiile multinaţionale americane. Cu toate acestea, SUA rămâne şi în 2018 cel mai mare investitor individual în Europa, cu 22% dintre proiectele de investiţii de pe această piaţă.

Investiţiile intra-europene continuă să reprezinte principalul motor al investiţiilor străine directe de pe această piaţă, în pofida unei uşoare scăderi anuale de 2%. Dar numărul investiţiilor în Europa din afara continentului a scăzut cu 8%.

A început cursa tehnologică în Europa

Sectorul tehnologic european este în plină expansiune, cu un număr de proiecte ISD noi care a atins un nivel record, de 1.227 în 2018, şi o majorare de 4% faţă de anul anterior. Per total, numărul proiectelor de investiţii directe străine în sectorul digital a crescut de peste două ori, de la 510 la 1.227 în ultimii cinci ani. Conform rezultatelor studiului, principalul sector care va alimenta dezvoltarea Europei este cel digital, urmat de cel al tehnologiilor curate sau cleantech şi de energie şi utilităţi.

Londra este plasată de către investitori pe locul al patrulea, la nivel global, ca viitor hub tehnologic, după San Francisco/regiunea Silicon Valley, Shanghai şi Beijing. Berlinul se clasează pe locul al şaptelea la nivel global şi al doilea în Europa, în timp ce Paris ocupă locul al 12-lea în lume şi al treilea în Europa.   

Studiul arată că în Europa se află mai mult de o treime dintre oraşele lumii unde există cea mai mare probabilitate de a apărea următorul gigant tehnologic. Investitorii indică Londra, Berlin, Paris, Stockholm şi Amsterdam drept cele mai atractive cinci centre tehnologice din Europa.

Un avertisment de luat în seamă

Investitorii sunt încă atraşi de Europa, 56% dintre companiile incluse în studiu menţionează Europa Occidentală drept una dintre principalele lor destinaţii globale pentru operaţiunile lor, o creştere minoră faţă de 53% din ediţia trecută a studiului. Există însă o discrepanţă în ceea ce priveşte planurile concrete, doar 27% dintre companiile intervievate planifică să-şi stabilească sau să-şi extindă operaţiunile în Europa în 2019, o scădere semnificativă faţă de 35% anul trecut.

Studiul indică o diminuare a optimismului investitorilor, doar 37% dintre companiile incluse în studiu se aşteaptă la o îmbunătăţire a atractivităţii Europei în următorii trei ani, faţă de 50% anul trecut. Această reducere este în principal provocată de diminuarea planurilor de ISD în producţie şi în lanţurile de aprovizionare.

Parisul este considerat unul dintre cele mai atractive trei oraşe europene pentru investiţii de 30% din companii, în scădere de la 37% anul trecut, în timp ce 25% au menţionat Londra, faţă de 34% cu un an în urmă. Capitala Regatului Unit devansează Berlinul în clasamentele de atractivitate cu doar 1%, o schimbare abruptă faţă de anul trecut, când era cu 10% în faţa Berlinului.

Preocupările geopolitice erodează planurile de investiţii în Europa

Riscurile geopolitice diminuează planurile de investiţii străine directe ale investitorilor. Brexitul este unul dintre principalele trei riscuri care afectează atractivitatea Europei în următorii trei ani, după cum au declarat 38% dintre respondenţi. Instabilitatea politică din Uniunea Europeană şi intensificarea tendinţelor populiste şi protecţioniste se plasează pe locul al doilea şi, respectiv, al treilea printre preocupările investitorilor.

Datele studiului arată că principala prioritate a UE ar trebui să fie reformarea guvernanţei economice, după cum au declarat 42% dintre companii, pentru a asigura o creştere economică durabilă.