Industria de masini agricole din Romania produce utilaje bune doar pentru tocat subventiile

In termeni generali, daca un fermier proprietar pe cateva pogoane se bazeaza exclusiv pe forta sa fizica si pe uneltele de mana, acesta va putea hrani maximum trei persoane. Utilizand animale de

In termeni generali, daca un fermier proprietar pe cateva pogoane se bazeaza exclusiv pe forta sa fizica si pe uneltele de mana, acesta va putea hrani maximum trei persoane. Utilizand animale de tractiune, pe aceeasi suprafata de teren, fermierul ar putea obtine o productie care sa hraneasca sase persoane. In cazul efectuarii lucrarilor agricole cu tractoare si masini, numarul persoanelor ce ar putea fi hranite ar ajunge la 50. In Romania, absenta mecanizarii agriculturii situeaza tara noastra intre codasele continentului, doar inaintea Albaniei, la fel si in ceea ce priveste productivitatea muncii si productiile cerealiere. Urmarea: producerea de cereale la preturi scumpe, mai mari decat pe piata mondiala. Statistic, dotarea cu tractoare si masini agricole face ca fiecarui tractor sa-i revina 69 de hectare, fata de 9 hectare in Germania sau 4 hectare in Austria. In ce priveste structura parcului de tractoare pe clase de putere, aceasta este tributara modelului 65 CP, produs la Brasov, fapt care conduce la utilizarea ineficienta a sursei energetice in agricultura, in conditiile folosirii lor la lucrarile de baza ale solului: sablaj, arat, grapat. Operatiuni care se fac la viteze mici de lucru - 4-5 km pe ora, dar cu consumuri mari de carburant. Astfel, daca in Germania lucrarile de sezon se realizeaza in maximum 50 de zile, in Romania campania agricola depaseste intervalul de 150-170 de zile. In primul caz, consumul de motorina nu depaseste 50 litri pe hectar, pentru totalitatea lucrarilor agricole, productia de cereale obtinuta inregistrand nivelul de 8,5 tone pe hectar. De remarcat ca tehnologiile agricole moderne au eliminat, in tarile dezvoltate, si cea mai costisitoare operatiune - aratul pamantului, in special la cereale paioase. De ani buni, semanatul graului se face direct in miriste, in teren nelucrat, cu masini care asigura simultan aplicarea de ingrasaminte si erbicide, protejand solul impotriva eroziunii. Cu tractoarele realizate de industria noastra autohtona, aratul, grapatul, semanatul, erbicidatul, aplicarea de ingrasaminte lichide (neutilizate, practic, la noi, SC Antibiotice Iasi realizand, recent, "Azotofertil", la un pret care descurajeaza producatorii agricoli) reprezinta tot atatea componente ale interminabilelor campanii agricole aducatoare de mari pierderi banesti. Cu toate eforturile facute de catre specialistii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA) Bucuresti, prototipurile unor masini performante nu au fost introduse in productia de serie, din simplul motiv ca industria romaneasca nu produce tractoare capabile sa le urneasca din loc. In acest fel, subventionarea agriculturii de subzistenta se invarte intr-un cerc vicios: inlocuirea mecanizarii agriculturii cu animale de corvoada, oferte industriale necompetitive, produse agricole scumpe. Intr-un cuvant, lipsa de performanta. Tot acest cortegiu de neimpliniri care tin de inovarea mecanizarii agriculturii se regasesc in pretentiile industriei constructoare de masini de a fi subventionata de la buget, din banii contribuabililor, adusi la sapa de lemn.