Ghidul UE pentru întoarcerea la muncă în siguranţă
0
Este extrem de important ca oamenii să se poată întoarce la locul de muncă într-un mediu sigur şi sănătos, în contextul pandemiei de coronavirus, motiv pentru care UE a elaborat un ghid util.
Cum pot fi garantate sănătatea şi siguranţa lucrătorilor atunci când ei se întorc la locul de muncă? Această întrebare importantă îi preocupă pe mulţi angajatori şi angajaţi în acest moment în care ţările UE planifică sau realizează întoarcerea treptată la locul de muncă după coronavirus. Pentru a răspunde la această întrebare, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) a publicat un ghid privind întoarcerea la serviciu.
Ghidul, care nu are caracter obligatoriu, încearcă să ajute angajatorii şi lucrătorii să rămână în siguranţă şi sănătoşi într-un mediu de lucru care s-a schimbat semnificativ din cauza pandemiei COVID-19. El oferă sfaturi despre: minimizarea expunerii la COVID-19, reluarea muncii după o perioadă în care aceasta a fost suspendată, funcţionarea cu o rată mare de absenţă, gestionarea lucrătorilor care lucrează de acasă sau protejarea muncitorilor care au fost bolnavi.
Minimizarea expunerii la COVID-19 la muncă
UE recomandă angajatorilor să pună în aplicare practici de muncă sigure pentru a limita expunerea la COVID-19 la locul de muncă, începând cu măsuri colective şi, dacă este necesar, acestea să fie suplimentate cu măsuri individuale, cum ar fi echipament individual de protecţie.
De exemplu, angajatorii trebuie să desfăşoare în acestă perioadă doar muncă esenţială. Poate fi posibilă amânarea unor lucrări atunci când riscul este mai mic. Ei trebuie să se asigure că sunt prezenţi la locul de muncă numai lucrătorii esenţiali, fiind minimizată prezenţa terţilor.
Angajatorii trebuie să reducă, pe cât posibil, contactul fizic între lucrători (de exemplu, în timpul întâlnirilor sau în timpul pauzelor). Lucrătorii vulnerabili ar trebui să lucreze de la domiciliu, respectiv gravidele, persoanele în vârstă şi cei cu afecţiuni cronice, precum hipertensiune arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuşi tratamentului pentru cancer. Angajatorii trebuie să acorde atenţie şi lucrătorilor cu membri apropiaţi ai familiei care prezintă un risc ridicat.
Angajatorii ar trebui să plaseze o barieră impermeabilă între lucrători.
Trebuie eliminată sau măcar limitată interacţiunea fizică cu şi între clienţi, de exemplu prin comenzi online sau telefonice, livrare fără contact şi distanţarea fizică.
Angajatorii ar trebui să plaseze o barieră impermeabilă între lucrători, mai ales dacă aceştia nu pot păstra o distanţă de doi metri unul de celălalt. Barierele pot fi create sau improvizate folosind articole precum foi de plastic sau unităţi de depozitare. Trebuie evitate lucrurile precum plantele în ghivece. Dacă nu se poate utiliza o barieră, ar trebui creat un spaţiu suplimentar între lucrători, de exemplu, asigurându-se că au cel puţin două birouri goale de o parte şi de alta a acestora.
Dacă contactul strâns este inevitabil, angajatorii trebuie să aibă grijă ca acesta să dureze mai puţin de 15 minute. Calendarul pauzelor trebuie regândit, pentru a reduce numărul de persoane care împart o cantină sau o bucătărie.
Angajatorii trebuie să se asigure că există un singur lucrător la un moment dat în băi sau vestiare. Ar fi necesar un semn care să indice atunci când una dintre toalete este folosită, pentru ca doar o persoană să intre la un moment dat.
Săpunul şi apa sau un aparat de igienizare pentru mâini trebuie amplasate în locuri convenabile, iar lucrătorii trebuie să fie sfătuiţi să se spele pe mâini frecvent. Este necesar să fie curăţate frecvent spaţiile, în special mesele, ghişeele, mânerele uşilor, instrumentele şi alte suprafeţe pe care oamenii le ating des. Totodată, este esenţială o ventilaţie bună dacă este posibil.
Lucrătorii ar trebui să aibă şerveţele şi coşuri de gunoi acoperite cu o pungă sau un sac de plastic, astfel încât acestea să poată fi golite fără a atinge conţinutul.
Angajatorii ar trebui să lipească afişe care încurajează munca de acasă atunci când lucrătorii sunt bolnavi, tuşesc şi strănută, şi igiena mâinilor la intrarea în locul de muncă şi în alte zone.
Angajatorii trebuie să faciliteze utilizarea de către muncitori a transportului individual şi nu colectiv, de exemplu, punând la dispoziţie parcări auto sau un loc pentru depozitarea bicicletelor în siguranţă şi încurajând lucrătorii să meargă pe jos la muncă, dacă este posibil.
Este nevoie de politici flexibile privind concediul şi munca la distanţă, pentru a limita prezenţa la locul de muncă, atunci când este posibil.
Angajatorii trebuie să ia în considerare să implementeze măsuri sau programe de sprijin pentru lucrătorii care pot suferi de anxietate sau de stres. Acest lucru ar putea varia de la a întreba lucrătorii mai des cum se simt, la a facilita prietenia între colegi, schimbări în ceea ce priveşte sarcinile de muncă sau un program de asistenţă a angajaţilor sau un serviciu de coaching.
În funcţie de ratele de infecţie din zonă şi de protocoalele în vigoare, mulţi dintre lucrători ar putea lipsi de la muncă din cauza COVID-19. Această lipsă a unui număr substanţial de lucrători, chiar dacă este doar temporară, poate provoca probleme pentru activităţile firmei. Deşi lucrătorii rămaşi şi disponibili ar trebui să fie flexibili, este important să nu fie puşi într-o situaţie care să le pună în pericol sănătatea sau siguranţa. Sarcinile suplimentare ar trebui să fie cât mai mici şi să nu dureze prea mult.
Angajaţii sunt încurajaţi să lucreze de acasă dacă locul de muncă o permite.
Munca de acasă
Ca parte a măsurilor de distanţare sociale luate în majoritatea statelor, lucrătorii sunt încurajaţi sau obligaţi să lucreze de acasă dacă locul de muncă o permite. Pentru cei mai mulţi, aceasta este prima dată când prestează „telemuncă” şi mediul de muncă acasă este probabil deficitar în multe aspecte în comparaţie cu locul de muncă.
Angajatorii trebuie să permită lucrătorilor să ia temporar echipamente pe care le folosesc la locul de muncă (dacă nu pot să-l transporte singuri, să ia în considerare aranjarea livrării). Aceasta ar putea include elemente precum computer, monitor, tastatură, mouse, imprimantă, scaun, suport pentru picioare sau lampă.
Aceştia trebuie să ofere îndrumări privind aranjarea unui birou la domiciliu, care implică o postură bună şi mişcare frecventă, pe cât posibil. Angajaţii ar putea fi încurajaţi lucrătorii să facă pauze regulate (aproximativ la fiecare 30 de minute) pentru a se deplasa şi a se întinde.
Angajatorii trebuie să ofere instrucţiuni în utilizarea echipamentelor şi software-ului IT. Instrumentele de tele-conferinţă video şi video pot deveni esenţiale pentru muncă, dar pot exista probleme pentru lucrătorii care nu sunt obişnuiţi cu ele.
Este esenţial să existe o comunicare bună la toate nivelurile, inclusiv cu cei care lucrează de acasă. Aceste lucruri pot fi rezolvate prin întâlniri de lucru programate online sau chat-uri online şi discuţii la o „cafea virtuală”.
Grijă pentru angajaţii care au fost bolnavi
Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) se recuperează după ce au fost infectaţi cu COVID-19 fără a avea nevoie de tratament special. Persoanele care s-au îmbolnăvit grav pot solicita o atenţie specială chiar şi după ce au fost declarate apte pentru muncă. Există indicii conform cărora pacienţii cu coronavirus pot avea o capacitate pulmonară redusă în urma bolii. Muncitorii aflaţi în această situaţie pot avea nevoie ca munca lor să fie adaptată şi pot avea nevoie de timp liber pentru fizioterapie. Angajatorii trebuie să fie de asemenea conştienţi de riscul ca lucrătorii bolnavi de COVID-19 să sufere de stigmat şi discriminare.
Se încarcă comentariile...
