Energia eoliană poate contribui la obținerea independenței energetice a României. Ce potențial avem
0Energia eoliană, alături de celelalte surse de energie regenerabilă, poate contribui la asigurarea consumului de energie a țării noastre și la obținerea independenței energetice pe care ne-o dorim, susțin reprezentanții Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit acestora, România are o capacitate onshore (pe uscat) de 14.000 MW, dar sunt instalate capacități de doar 3000 MW, iar offshore (marin) potențialul este 22.000 MW, mai mult decât energia totală pe care România o produce din toate sursele la ora actuală.
„Datorită politicilor europene ce decurg din Tratatul de la Paris, este un moment foarte bun pentru dezvoltarea parcurilor eoliene, cu numeroase oportunități de finanțare. Cu toate acestea, există impedimente ce țin de cadrul legislativ românesc, cum ar fi noutatea domeniului și necesitatea adaptării la schimbările tehnologice, dar și lipsa specialiștilor, toate acestea îngreunând crearea legislației și reglementărilor vitale pentru dezvoltarea și pentru atragerea investițiilor.”, arată specialiștii AEI.
În data de 14 februarie, Asociația Energia Inteligentă a susținut o dezbatere online dedicată energiei eoliene (ce exploatează forța curenților de aer), intitulată „Energia eoliană, parte din mixul de energie curată al României”.
În cadrul acesteia, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a reamintit că scopul proiectului „România Tradițională cu Energie Curată”, este acela de a revitaliza anumite ocupații tradiționale, dar și de a educa publicul despre ce înseamnă „energia curată” și „mixul de energie curat”.
„În cadrul proiectelor, am dedicat activități și prezentări hidroenegiei, energiei solare, energiei nucleare, hidrogenului și, bineînțeles, energiei eoliene. Dezvoltarea acestor tipuri de energie ne poate ajuta în viitor să evităm producerea unor situații cu care încă ne confruntăm – creșterea prețurilor – și să ne creăm un statut de țară independentă energetic, învâțând lecția acestei perioade. România are o experiență de 15 ani în producția energiei solare, acest tip de energie reprezintă acum 16% din energia totală produsă în țara noastră.”, a transmis expertul.
Dincolo de acest aspect, Dumitru Chisăliță a subliniat puncte ce trebuie îmbunătățite și care vizează „echilibrul care să permită siguranța alimentării cu energie a tuturor consumatorilor, care să prezinte o securitate suficient de mare la nivelul regiunilor și la nivelul României și care, nu în ultimul rând, să permită o dezvoltare socială și dezvoltare economică”.
La rândul său, Lorant Antal, Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, a făcut referire la Planul de amenajare a spațiului maritim, prin care „se vor defini foarte clar posibilitățile, condițiile tehnice maritime și din punct de vedere al aviației”, această mapare fiind absolut necesară pentru demararea investițiilor în parcuri eoliene offshore.
„Un impediment în calea realizării Planului de amenajare a spațiului maritim este reprezentat de schimbările tehnologice rapide și de cerințele avansate, de exemplu înălțimea morilor și siguranța aviatică.”, a precizat sursa citată.
De asemenea, Lorant Antal a subliniat că, deocamdată, țara noastră nu are nicio lege referitoare la offshore wind (energia eoliană produsă în largul mării).
Totuși, în Parlament funcționează un grup de lucru, care lucrează la un pachet mai amplu, cu prevederi referitoare la energie regenerabilă. Spre exemplu, acest Grup vizează crearea unor zone de producție a energiei eoliene, dar și fotovoltaice, în care avizările să se realizeze mult mai rapid, în care investitorii să fie sprijiniți prin legislație și care să impună, de asemenea, un termen de finalizare a proiectelor.
Sebastian Enache, Director General Monsson, companie ce se ocupă cu operarea, mentenanța și pregătirea profesională în domeniul fotovoltaic și eolian, a arătat că în domeniul eolian din România lucrează, în prezent, 4500 de angajați, 3500 dintre aceștia fiind tehnicieni care repară turbine, atât în țară, cât și peste hotare.
„Sunt semne bune că vom avea know-how pentru proiectele ce urmează să de desfășoare. În acest sens, s-a reușit introducerea în nomenclator a unor noi meserii și funcții, această schimbare fiind necesară pentru încadrarea corectă, dar și pentru atragerea de fonduri.”, a transmis sursa citată.
Se încarcă comentariile...
