Economia ţării este compromisă până la finele anului. Instabilitatea politică va afecta cursul, consumul, investiţiile

Leul va continua să se deprecieze până când Curtea Constituţională va lua o decizie în privinţa referendumului, spun analiştii Capital Economics. Isărescu a cerut stabilite clasei politice, dar degeaba. Prognozele de creştere economică sunt în scădere, potrivit FMI, BERD şi BNR.

Euro s-a apreciat ieri în doar patru ore de la 4,60 lei la 4,63 lei, iar dolarul a crescut de la 3,75 la 3,79 lei, după ce Curtea Constituţională a anunţat că va lua o decizie privind validitatea referendumului abia pe 12 septembrie. Cum va arăta economia ţării la sfârşitul celor 40 de zile?

Decizia Curţii Constituţională să startul unei lungi perioade de instabilitate foarte periculoase, susţine analistul financiar Aurelian Dochia.

„Investitori, analişti, oameni de afaceri, toată lumea îşi dă seama că această decizie va permite instalarea unei lungi perioade de incertitudine. Deci economia ţării în partea a doua a anului este compromisă, ca şi recolta”, a precizat Dochia, pentru „National Post”.

Leul o ia la vale

Dochia este convins că deprecierea leului va continua, dar a refuzat să dea vreo estimare.

Opinia este impărtăşită şi de Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank.

„Cel mai probabil, deprecierea leului va continua. Vor fi afectate de această decizie, pe lângă leu, şi consumul, investiţiile şi întreaga activitate a mediului de afaceri, în general”, ne-a declarat Muscalu.

Prognoză pesimistă

De altfel, într-un raport făcut public de ING Bank, se arată că Banca Naţională a României (BNR) a cheltuit peste un miliard de euro pentru a susţine leul doar în luna iulie, perioadă în care moneda naţională a fost afectată de tensiunile politice interne.

„Mişcările recente şi datele privind rezervele valutare, care ne-au făcut să credem că BNR a vândut puţin peste un miliard de euro în ultima lună, ne determină să înlocuim prognoza noastră pozitivă pe termen scurt cu una negativă şi estimăm revenirea leului la minimul recent, de 4,65 unităţi pentru un euro”, arată raportul ING.

Leul s-a depreciat abrupt de la începutul lunii iulie, cu 4,2%, până la un un record istoric de 4,65 lei/euro. Percepţia jucătorilor a fost afectată de turbulenţele politice, care au avut ecouri internaţionale. Cine a pariat pe dolar la începutul anului are un câştig de 15% doar din diferenţa de curs.

Leul şi-a revenit luni, după rezultatele de la referendum, însă de atunci a continuat să se deprecieze, pe măsură ce scena politică revenea din nou la instabilitate.

BNR nu ar putea împiedica o depreciere mai puternică

Deprecierea leului va continua până la decizia Curţii Constituţionale, după care presiunea s-ar putea reduce în cazul unei hotărâri acceptate de clasa politică, dar într-un scenariu pesimist BNR nu ar putea împiedica o depreciere mai puternică, se arată într-o analiză a Capital Economics.

"Până la anunţarea unei decizii a Curţii în septembrie, încrederea investitorilor va fi, probabil, afectată în continuare. Nu sunt sigur cât de tare se va deprecia leul în urma anunţului. Banca Naţională a României are rezerve valutare relativ ridicate şi ar putea interveni pe pieţele valutare pentru a împiedica o prăbuşire a leului", a declarat William Jackson, analist la Capital Economics, citat de Mediafax.

Un scenariu optimist

Cel mai bun scenariu ar fi ca toate forţele politice să accepte decizia din septembrie a Curţii Constituţionale, situaţie în care presiunea asupra leului s-ar putea reduce spre sfârşitul anului.

"În cel mai bun scenariu, verificarea listelor electorale de către Curtea Constituţională sporeşte credibilitatea deciziei finale (oricare ar fi aceasta), iar părţile implicate o acceptă. Această evoluţie nu pare complet nerealistă, întrucât România a mai trecut prin situaţii de instabilitate politică. În acest caz, încrederea (atât pe piaţa internă cât şi pe cea internaţională - n.r.) se va deteriora în continuare în următoarea lună, dar s-ar putea îmbunătăţi începând din septembrie. În consecinţă, leul şi randamentele obligaţiunilor s-ar afla sub o presiune mai redusă spre sfârşitul anului", se arată în analiza firmei britanice.

Există şi scenarii mai rele

Cel mai negativ scenariu ar presupune noi tentative ale Guvernului de a-l înlătura pe preşedintele suspendat, Traian Băsescu, paralizia generală a luării deciziilor în România sau relaxarea unor ţinte din programul cu FMI pentru atragerea de sprijin popular şi ar fi urmat de o depreciere puternică a leului.

"În cel mai rău caz, evenimentele se desfăşoară într-un asemenea mod încât pun sub semnul întrebării programul României cu FMI şi UE, situaţie care ar determina probabil îngrijorarea puternică a investitorilor, ar duce la creşterea randamentelor obligaţiunilor, ar lovi încrederea consumatorilor şi mediului de afaceri, scăzând cheltuielile de consum. Într-un astfel de caz, nu sunt sigur că rezervele BNR ar fi suficiente pentru a împiedica o depreciere mai puternică a leului, iar banca centrală ar putea recurge la majorări defensive ale dobânzilor", a mai spus Jackson.

Isărescu ceruse stabilitate de dragul economiei, dar degeaba

De altfel, cu puţin timp înaintea anunţului Curţii Constituţionale, până şi guvernatorul BNR cerea clasei politice să se tempereze, iar lucrurile să intre pe făgaşul normal.

"Întrucât nu vedem în săptămanile viitoare o calmare a situaţiei financiare europene, suntem în faţa unor decizii majore pe care le vor lua în perioada următoare, probabilitatea este mare ca presiunile să continue şi, în consecinţă, o clarificare, o detensionare a situaţiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult, ar reveni încrederea investitorilor", a spus Isarescu.

El a arătat că "nu toţi investitorii vor sa plece", mulţi fiind angajaţi pe termen lung în economia românească şi cu planuri de investiţii, iar o clarificare a situaţiei politice "ne-ar ajuta foarte mult".

Scade prognoza de creştere economică

În urmă cu câteva zile, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,2% la 0,8%, avertizând că situaţia externă dificilă şi criza politică internă ar putea afecta avansul PIB pe termen scurt.

Şi FMI va revizui, în cadrul acestei vizite, prognoza de creştere economică pentru 2012, care acum este de 1,5%.

Chiar şi Isărescu a spus, ieri, că există suficiente date pentru a diminua prognoza privind creşterea economică pentru acest an. El a adăugat însă că nu împărtăşeşte prognoza BERD, de 0,8%.

FMI a început săptămâna aceasta a şasea misiune de evaluare a acordului preventiv semnat în martie 2010 cu Guvernul României. Vizita se va încheia pe 13 august.