Despre ce au omis candidaţii la parlamentare să vorbească în campanie. Decalogul problemelor din economie
0
În campania pentru alegerile parlamentare, care abundă de mesajele electorale ale principalelor partide politice cu scopul de a-şi atrage voturile populaţiei, candidaţii au omis să le vorbească alegătorilor despre adevăratele probleme ale României din punct de vedere economic, politic şi social, dar şi despre soluţiile propuse pentru rezolvarea acestora.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat o cercetare referitoare la aspectele importante pentru situaţia economică a României, dar neabordate în campaniile de electorale.
1. „Hemoragia banilor publici“
Studiul IPP arată că peste 2,2 miliarde de euro (aproximativ 9,9 miliarde de lei) sunt pierdute anual prin intermediul contractelor supraestimate de achiziţii publice. „Statul dispune de resursele publice de care ar avea nevoie pentru salarii, pensii şi investiţii, dar guvernanţilor nu le pasă cum se cheltuiesc banii provenind din taxele şi impozitele cetăţenilor. 33% din aproximativ 10 miliarde cheltuite anual în licitaţii publice în România sunt câştigate în ultimii ani de aceleaşi 50 de firme, dovadă clară că piaţa achiziţiilor publice nu este competitivă.“
2. Administraţiile locale nu-şi administrează propria gospodărie
Analiza celor de la IPP scoate la suprafaţă existenţa unui număr mare de localităţi care nu se pot gospodări singure, ci apelează la veniturile de la bugetul de stat.
„90% din cele peste 3.300 de localităţi din România nu îşi pot acoperi nici măcar cheltuielile curente din veniturile pe care le au. Multe sunt înfiinţate la presiunea parlamentarilor inconştienţi de faptul că fărâmiţarea României în atâtea localităţi duce la imposibilitatea dezvoltării noastre ca ţară“, arată analiza celor de la IPP.
Comparativ cu alte ţări, de exemplu cu Anglia, care are 346 de localităţi la o populaţie de 53 de milioane de locuitori, situaţia din ţara noastră deţine, de departe, mult prea multe localităţi comparativ şi cu numărul de locuitori, ceea ce înseamnă şi mai mulţi funcţionari publici.
Extrem de dezbătut anul trecut, proiectul privind regionalizarea României prevedea reducerea numărului de localităţi şi, respectiv, a numărului de primari, de viceprimari şi de consilieri, adică reducerea unor cheltuieli publice.
De asemenea, autorităţile locale ar putea iniţia mai multe proiecte de atragere de venituri, astfel încât să nu depindă de finanţele directe de la stat. De exemplu, un asemenea plan ar putea conţine stabilirea de finanţări europene şi/sau impunerea de amenzi pentru păstrarea unui mediu curat al spaţiului public.
3. „Bomba cu ceas“ din sistemul fiscal
Contribuţiile mari percepute de către stat de la angajaţi şi de la angajatori au determinat dezvoltarea muncii la negru, prin care angajatorii „sunt scutiţi“ de plata taxelor aferente. Pe de altă parte, exodul forţei de muncă în alte ţări din Europa, coroborat cu natalitatea redusă din ţară, ar putea arunca România într-un posibil colaps economic, deoarece, potrivit statisticilor, în 2030 un angajat ar susţine echivalentul a două pensii.
„Mai mult de o treime din angajaţii din România (2,3 milioane) muncesc astăzi la negru datorită unui sistem fiscal împovărător, devenind o bombă cu ceas pe măsură ce se apropie de vârsta la care nu mai pot munci, statul fiind nevoit să dezvolte scheme sociale de asistenţă (pensie minimă şi servicii medicale) pentru ei din veniturile celor ce muncesc legal. Forţa de muncă a României este în scădere, cea calificată pleacă din România, numărul de angajaţi la stat este foarte mare, astfel că în 15 - 20 ani se va ajunge ca un angajat să susţină costurile a două pensii“, susţin reprezentanţii de la IPP.
Sistemul contribuţiilor sociale din ţara noastră atrage doar de la angajator 28,75% din salariile plătite angajaţilor, nivel destul de ridicat faţă de alte ţări din Europa. De exemplu, angajatorii plătesc cele mai mici contribuţii în Irlanda (4%), Cipru (16%), Malta (10%), Marea Britanie (12,8%), Olanda (22,7%), Bulgaria (18,7%), potrivit unui studio realizat de consultingreview.ro, citat de gds.ro. La nivelul contribuţiilor cumulate, adică cele percepute atât de la angajat, cât şi de la angajator, România se află în printre ţările cu cele mai ridicate taxe, percepând 45,5% impozit, destul de mare comparativ cu Irlanda (16,75%), Marea Britanie (24,8%) sau chiar Bulgaria (31,7%).
4. România, văzută ca o forţă de muncă slab calificată
Schimbările rapide şi dese din sistemul de învăţământ, precum şi scăderea nivelului de educaţie au atras o rată de promovabilitate a bacalaureatului la nivel naţional extrem de redusă. În 2012, aproximativ un sfert dintre absolvenţii de liceu au luat examenul, iar în 2011 doar 45,72% dintre liceeni, fapt care ar genera forţă de muncă necalificată şi slab plătită, care, cumulate, ar atrage doar „investiţii cu valoare adăugată mică“.
„Nivelul educaţiei scade în mod vizibil de la an la an şi la haosul din învăţământul românesc privesc cu detaşare şi chiar cinism toţi politicienii români (mai ales cei care au obţinut ei înşişi diplome şi calificări în forme de învăţământ obscure). Se fac continuu tot felul de experimente în sistem fără a se evalua anterior impactul. Generaţiile de elevi din ultimii ani reprezintă o catastrofă naţională la care am ajuns din cauza profesorilor cărora le-a convenit să acopere minusurile de educaţie ale elevilor pentru a îşi salva catedrele. Efectul: mai puţin de un sfert dintre absolvenţii de liceu au luat BAC-ul în 2012, iar în câţiva ani nivelul şi tipul de specializări în care românii vor concura cu cei al altor state europene ne va pune în situaţii umilitoare. România generează o forţă de muncă slab calificată ce nu poate să atragă decât investiţii cu valoare adăugată mică; în cazul celor care merg la muncă în alte state - vor accesa locurile de muncă cel mai prost plătite“.
5. România, lipsă de credibilitate la nivelul absorţiei fonduri europene
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a acordat României 19,2 miliarde de euro, din care, până în prezent, ţara noastră a absorbit aproximativ 10%. Rata de absorbţie redusă, coroborată cu nealocarea corespunzătoare a banilor europeni, a condus la scăderea credibilităţii în faţa liderilor europeni. În acest context, Comisia Europeană a desfăşurat, până la mijlocul lunii noiembrie, în România, mai multe misiuni de audit, care s-au finalizat, de exemplu, cu anumite corecţii financiare de 25% pe programul POSDRU, penalizare suportată, temporar de autorotăţile române, urmând ca, până în 2014, evaluarea firmelor care au apelat la acest program să ramburseze banii în funcţie de neregulile găsite.
„În acest moment România nu mai este credibilă între partenerii europeni pentru că fondurile europene la noi au ajuns să fie absorbite în ritmul clientelei de partid şi aşa vor continua lucrurile întrucât nu ne punem la punct un mecanism de combatere a conflictelor de interese. Nu există populism mai evident decât cel practicat de politicienii noştri care cer românilor să cheltuiască cu orice preţ şi în orice fel cât mai mulţi bani europeni, indiferent de (lipsa de) rezultatele efective ale acestor proiecte din fonduri structural“.
6. Sănătatea: fără reforme, dar cu un exod de medici de 10%
„Clasa politică nu mai este credibilă când anunţă reformarea unor sectoare cheie - cum ar fi cel al sănătăţii, pentru că omite să pună la dispoziţia populaţiei informaţii cruciale astfel încât să fie de acord sau nu cu schimbările anunţate. Nu ştim cât costă efectiv serviciile medicale pe care le primim acum în sistemul public, dar ni se cere să fim de acord cu schimbări radical. În acelaşi timp, plecarea medicilor români din ţară este foarte gravă (exodul medicilor români a depăşit 10% - Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că atunci când migraţia medicilor dintr-o ţară atinge 2%, statul respectiv trebuie să introducă cod roşu!).“
7. Politicul, implicat prea mult în economia ţării
Implicarea politicului în sectoare-cheie ale economiei româneşti, cum sunt energia, transporturile şi sănătatea, este o altă problemă subliniată de IPP. „În 2012, avem în faţă falimentul incontestabil şi confiscarea sectoarelor strategice de către anumite grupuri de interese nelegitime conectate la mediul politic (energia, transporturile, sănătatea şi altele) - politicienii noştri ne sfidează inteligenţa făcând afaceri transpartinice“.
8. Politica fiscală pune pe fugă investitorii
Statisticile oficiale arată că aproximativ 33,4% din Produsul Intern Brut vine de la companiile cu capital străin care funcţionează în România, un procent destul de însemnat pentru economia noastră. Însă, Consiliul Investitorilor Străini îşi arată neliniştea cu privire la nivelul investiţiilor din România.
„Lipsa de stabilitate şi de predictibilitate sunt bariere importante pentru investitori, iar acestea pot produce efecte cu atât mai grave acum, când România are atâta nevoie de capital“, arată Consiliul Investitorilor Străini. De exemplu, în iulie anul acest, compania olandeză Eureko, cu subscrieri de 20 de miliarde de euro, a anunţat că intenţionează să părăsească piaţa locală la începutul lui 2013, potrivit realitatea.net.
Politicile fiscale din ţara noastră descurajează în mod evident orice potenţial investitor, în ultimii ani nemaiauzindu-se numele niciunui investitor strategic interesat să vină în România, ci de numele celor care pleacă din ţara noastră. România nu atrage investitori, nu are proiecte să le propună, are în schimb funcţionari şi politicieni care le cer acestora avantaje personale sau/şi pentru partid. În acelaşi registru, în România firmele cu datorii pot fi uşor vândute unor străini, în acest fel eludându-se datoriile faţă de statul în care s-a făcut afacerea“.
9. De la grânarul Europei la importator de produse agricole
În primele nouă luni ale anului, România a importat produse agroalimentare, băuturi şi tutun de aproximativ 7,3% din totalul de produse importate, adică 13,1 miliarde de lei, faţă de 10,9 miliarde de lei de produse exportate, potrivit datelor Insitutului Naţional de Statistică.
România se află în vârful clasamentului european al ţărilor în care străinii au cele mai multe terenuri agricole, adică aproximativ 7% din teritoriu.
„România nu are, de fapt, nici un viitor în agricultură cu forţă de muncă românească pentru că românii nu mai doresc să muncească. Cu 62% din suprafaţa ţării teren agricol, România este în prezent importator net de produse agricole, deoarece agricultura a fost considerată un domeniu marginal de toţi politicienii. Nu se dezbate în spaţiul public viziunea guvernamentală în agricultură care să ţină cont de faptul că în acest moment, agricultura românească nu este un domeniu economic, ci se practică o agricultură de subzistenţă care nu are cum să genereze dezvoltare. Nu avem nici astăzi cadastru naţional în România, iar explicaţia stă tot în zona intereselor oamenilor politici“.
10. Şocul din bugetul de stat
Experţii IPP arată că suntem în pragul unui nou şoc asupra bugetului de stat care va genera măsuri fără precedent de austeritate în prima parte a anului viitor, poate mai dure decât cele anunţate în mai 2010, iar politicienii uită că au datoria să explice populaţiei aceste scenarii plauzibile.
Se încarcă comentariile...
