De ce locuiesc tinerii cu părinții și după ce termină școala și câți bani i-ar face cu adevărat fericiți

Publicat: 31.05.2023 22:30

Tot mai mulți tineri aleg să rămână alături de părinți după vârsta majoratului, iar tendința este din ce în ce mai vizibilă în UE, potrivit datelor Eurostat.

Un tânăr are o figură agasată când este tras la răspundere de mama sa, în prezența tatălui

Foarte mulți tineri locuiesc cu părinții

La nivelul anului 2021, 49% dintre tinerii de 18-34 de ani din UE locuiau împreună cu părinții, în timp ce în România procentul urca la 55%. Deși trendul a fost unul descendent în ultimii 10 ani, în țara noastră, fenomenul copiilor-adulți care preferă să locuiască alături de părinți cât mai mult este în continuare unul răspândit. Majoritatea tinerilor rămân în casa părintească deoarece sunt în continuare dependenți financiar de părinți, fie pentru că își continuă studiile, fie pentru că au dificultăți în găsirea unui loc de muncă, după cum arată statisticile oficiale.

De ce ajung tinerii să depindă de părinți

Totuși, dependența financiară de familie este o problemă la nivel european, nu doar în România. Principala cauză pare a fi faptul că tinerii sunt nesiguri de capacitatea lor de a se descurca singuri cu banii, deoarece în școală se învață prea puțin despre gestionarea banilor personali. Cu toate acestea, familia este de bază locul de unde tinerii își iau modelele despre cum să se raporteze la finanțe, iar asta se întâmplă încă din primii ani de viață socială ai copilului. Societatea românească se așteaptă ca problema educației financiare să fie tratată formal, la școală, cu o contribuție cât mai mică din partea familiei. Însă, copiii deprind de la părinți și de la frații mai mari sau bunici comportamente financiare de bază cum ar fi: economisirea, alcătuirea bugetului personal și familial, urmărirea și planificarea cheltuielilor semnificative, diferențierea obligațiilor financiare de investiții, respectiv cheltuielile pentru nevoi de recreere și auto-împlinire. Mai târziu, în momentul descoperirii platformelor sociale și a modelelor pe care acestea le promovează, apar și alte surse de inspirație - cum ar fi influencerii și celebritățile de pe internet. Acestea vorbesc despre cum realizează propriile venituri și despre cum acestea le asigură un stil de viață apropiat de cel al vedetelor sau antreprenorilor de succes.

Asaltați de informații legate de bunăstarea financiară și de diverse exemple din grupul lor de referință, tinerii se simt neîmpliniți financiar și chiar nefericiți. Conform unui studiu realizat de Revolut la începutul acestui an, tinerii de 18-24 de ani s-ar considera fericiți cu actuala lor stare financiară dacă ar fi bogați ca celebritățile și nu și-ar face griji pentru bani (15% dintre respondenți, față de 9% media la acest răspuns, pentru toate categoriile de vârstă). Totodată, aceeași categorie de vârstă are și una dintre cele mai mari rate de răspuns la varianta „nu sunt fericit cu actuala mea stare financiară, mă simt stresat și aș fi mai fericit dacă aș avea mai mulți bani” (37% față de media generală 35%).

Cu câți bani ar fi fericiți tinerii și ce înseamnă pentru ei „a fi bogați ca celebritățile”? „30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spun că ar fi fericiți dacă ar avea un venit lunar net de peste 2.000 de euro, iar alte 7 procente au afirmat că ar fi fericiți dacă ar avea un venit net lunar mai mare de 10.000 de euro”, a declarat pentru „Adevărul” Luiza Domnișoru, director de comunicare Revolut pentru regiunea Europa Centrală și de Est (CEE), citând date din studiul Dynata.

„Interesant este că tot 37% dintre respondenții din segmentul 45-54 de ani, segmentul părinților acestor tineri, a ales același răspuns. Ceea ce arată că există o dependență directă între percepția părinților și percepția tinerilor asupra relației dintre bunăstarea personală și nivelul de satisfacție sau fericire”, a adăugat ea.

Mai multă educație financiară - formală sau în familie?

Dacă situația este cea descrisă din studiile invocate anterior, care sunt soluțiile? Alte studii, cum este și cel comandat de Revolut și realizat de compania de cercetare Dynata, în 2022 , arată că 71% dintre respondenții români și-ar fi dorit să fi învățat mai multe despre administrarea banilor personali încă din școală, astfel încât la maturitate să poată naviga prin viață cu mai multă încredere.

La nivel european, procentul este mai mic (45%), dar reprezintă opinia majoritară în cele 8 țări europene incluse în studiu. În țara noastră, această percepție este răspândită printre toate categoriile de vârstă și în toate mediile sociale, dar mai ales în cadrul persoanelor cu vârste peste 45 de ani din București și Ilfov. Interesant este că rolul familiei în educația financiară este foarte scăzut, în percepția respondenților români, doar 2% dintre aceștia apreciind că familia ar trebui să facă alfabetizarea financiară a celor mici. În comparație, procentul este superior mediei europene de 5% în Franța (12%) și Germania (9%) unde implicarea familiei este considerată mult mai importantă, în această privință.

Un procent de 7% dintre respondenții români susține că cei mici nu ar trebui să aibă de-a face cu banii înainte de a deveni adulți sau de a începe să primească salariu, iar educația financiară timpurie ar adânci diferențele economice și sociale dintre tineri. După cum se vede, însă, la vârsta maturității deja e târziu să mai modifici anumite comportamente pe care copiii le-au dobândit încă de la vârste mici.

Cu cât copiii învață mai din timp să valorizeze banii, să înțeleagă care este efortul real pentru a dobândi un obiect dorit, dar care nu este neapărat necesar, cu atât se pregătesc mai bine pentru a-și controla, la maturitate, apetitul pentru cheltuielile legate de plăcerile de moment și a se concentra mai mult nevoia de a investi în viitor.

Generațiile se schimbă, dar nevoile rămân aceleași

Dacă în copilăria generației X, investițiile și economiile se „înmulțeau” în pușculiță, iar banii de buzunar dați de părinți se transformau deseori în bugetul pentru o bicicletă nouă sau o tabără de vară, pentru copiii de azi, generația Z sau Alpha, pușculița poate fi o aplicație în telefonul mobil sau un card atașat contului părintelui, cu funcții de economisire sau recompensare.

Tehnologia este de folos și pentru că aduce mai multă transparență asupra fondurilor colectate de copii, asupra modului în care aceștia cheltuiesc banii și pentru că toate acestea se întâmplă sub controlul strict al părintelui . Copilul se simte bine pentru că părintele îi acordă încrederea de a dispune un fond personal, dar în egală măsură banii sunt obținuți și pentru că există o relație de cauzalitate: o faptă bună, precum păstrarea curățeniei în dormitor zi de zi, ajutorul dat la spălarea vaselor sau respectarea orarului de lectură și studiu suplimentar este recompensată cu o sumă modică. Iar o dorință importantă precum un nou joc video, un gadget de ultimă oră se va putea concretiza cu un buget susținut parțial chiar de către copil, din banii astfel strânși. Nici familia nu resimte o astfel de achiziție ca fiind o cheltuială importantă, pentru că suma a fost strânsă din timp, acordând săptămânal sume modice de 15-20 de lei copilului. Nici copilul nu se simte vinovat pentru că a încărcat bugetul familiei cu o cheltuială pe care aceasta, poate, nu era pregătită să o suporte la acel moment.

„Este important să îi învățăm pe copii, de la vârste mici, să economisească pentru a-și împlini anumite dorințe. Și pentru părinți este util să petreacă timp alături de copiii lor pentru a-i învăța comportamente financiare sănătoase care să le folosească în viață. De exemplu, cu aplicația Revolut <18, părinții îi pot ajuta pe copii și pe adolescenți să se simtă mai confortabil atunci când au nevoie de bani și când dispun de fondurile financiare alocate de părinți. Dacă îi setezi copilului o recompensă pentru că îndeplinește anumite sarcini în casă sau pentru că este consecvent cu realizarea unor obligații școlare sau extrașcolare, îl înveți să pună mai mare preț pe banii de buzunar și, în același timp, îl ajuți să înțeleagă valoarea muncii, a efortului depus”, a explicat Luiza Domnișoru.

Din datele interne Revolut, rezultă că alocația medie lunară pentru un utilizator de Revolut <18 din România este de aproximativ 10 euro/ utilizator și peste 244.000 de clienți au un cont, fiind a treia piață cu cel mai mare număr de clienți care folosesc această aplicație. „Părinții pot stabili sarcini și provocări constând în diferite sarcini pe care copiii trebuie să le îndeplinească, cele mai populare fiind - să plimbe câinele, să-și păstreze dormitorul curat, să citească în fiecare zi sau să învețe pe Duolingo. Recompensa medie virată de părinți pentru îndeplinirea unei sarcini variază între 3 și 12 euro, în funcție de nivelul de dificultate și de importanța acordată de părinte”, adaugă Luiza Domnișoru. Pe parcursul unui an școlar, copiii efectuează cel puțin 2 plăți/ săptămână cu cardul Revolut <18, iar valoarea medie a unei tranzacții este de 24 lei.

Consumatorii aleg această modalitate de a le da bani „pe mână” copiilor pentru că este transparentă, sigură și chiar mai igienică decât varianta cu numerar. „Felul în care copiii folosesc banii a devenit o preocupare pentru noi imediat ce fetițele noastre au devenit dornice să meargă singure la cumpărături. Independența lor ne bucură, dar siguranța este cel mai important aspect. Revolut <18 răspunde ambelor nevoi - copiii pot încerca din privilegiile unui adult, dar sunt protejați de riscurile asociate utilizării de numerar, de exemplu. Cu aplicația instalată de către întreaga familie și cu cardurile în portofel, noi, părinții, avem control asupra sumelor cheltuite, iar fetele pot merge în siguranță la cumpărături”, spune Nicoleta M. din București.

Gesturile mici contează

Și pentru că mamele sunt cele mai implicate în educația copiilor, iar exemplul lor contează, începând de la cele mai mici gesturi care implică folosirea banilor, iată și câteva recomandări de la Revolut despre cum să îi învățăm pe cei mici să pună leu peste leu.