Darius Vâlcov: Nu ne opunem propunerii privind conversia creditelor la cursul iniţial, plus 20%. Dar trebuie să existe acordul băncilor

Dezbateri la Comisia de Buget-Finanţe privind creditele în franci elveţieni

Dezbaterea privind criza declanşată de aprecierea francului a început la Comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor. Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, este prezent, în vreme ce din partea BNR este prezent Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere.

Din partea clienţilor este prezent Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare, dar şi a asociaţia Parakletos.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare:
"Noi propunem conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul iniţial, plus 20%. Ştim că Directiva Creditelor Ipotecare nu se aplică decât din 2016, dar nu putem să nu luăm în considerare filosofia care a stat la baza sa.
Am auzit de portofolii de credite garantate imobiliare vândute de către bănci la 20%, la 25%.
Noi considerăm că băncile au câştigat deja foarte mult, având în vedere că în primii ani clientul plăteşte 70-95% doar dobânda. La un credit pe 29 de ani, abia în cel de-al 23-lea an dobânda se întâlneşte cu principalul. În plus, domnul Cinteză spune a în ziarul «Bursa» că Volksbank a propus clienţilor conversia creditelor în lei la cursul actual, dar la care se aplică un discount la expunere. În final, ieşea un curs de 2 lei şi ceva. După calculele noastre acest curs ar fi 2,6 lei. Noi nu dorim doar un respiro de câteva luni, vrem o soluţie pe termen lung. Nu uitaţi că marea majoritate a creditelor în franci sunt ipotecare".

Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor: Noi propunem o nouă schemă privind rescadentarea (Electorata- n.r.), era o schemă greoaie. Vrem să o schimbăm. Nu ne opunem la propunerea clienţilor că creditele să fie convertite la cursul iniţial, plus 20%, dar este important să existe şi acordul băncilor. De asemenenea, considerăm că Banca Naţională a României (BNR) să se implice. Vrem creşterea plafonului pentru salariu la 3.000 de lei, ceea ce ar echivala cu o reducere a ratei de 240 de lei timp de doi ani.

Florin Dănescu, preşedinte executiv Asociaţia Română a Băncilor (ARB): Conversia la un curs istoric ridică o problemă de constituţionalitate, se încalcă dreptul de proprietate al băncilor asupra creanţei. În final, cineva tot plăteşte, s-a vorbit de 2 miliarde de euro, este echivalentul unei autostrăzi. Sunt sume mari de bani.

Marius Alexandru Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC): Susţinem orice iniţiativă care vine în sprijinul consumatorilor. În ultimele zile au venit la noi în jur de 40 de reclamaţii. Operatorii financiari-bancari uită că pentru a atrage clienţi au avut în contracte o prevedere care spunea că dacă cursul variază cu mai mult de 10% atunci banca are dreptul de a converti creditul în lei. Acum spun că au dreptul, nu obligaţia. Sigur, nu plâng eu pe umărul operatorilor financiari, eu ţin cu consumatorii.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR: S-a spus că BNR putea să interzică francul elveţian. Nu puteam, pentru că România a aderat la Uniunea Europeană din 2007, iar acest lucru înseamnă liberalizarea contului de capital. O interdicţie este o măsură sanctionatorie. Puteam noi să facem asta? Mai mult, dacă un produs nu prezenta riscuri la acel moment, atunci BNR putea fi chiar şi dată în judecată de către bănci. Orice soluţie generală la nivel de lege, dacă va fi făcută la curs istoric trebuie să prevadă exact cine suportă pierderea. Altfel, se încalcă dreptul de proprietate, care este garantat în Constituţie.

Da, Volksbank şi-a asumat pierderea, acţionării au venit cu o majorare de capital. Odată ce Banca Transilvania va obţine dreptul de acţionar semnificativ la Volksbank va crea o presiune suplimentară pentru celelalte bănci să îşi asume asta. Dar nu toate vor putea face, nu vor putea finanţa pierderea. Unele vor ajunge la o solvabilitate sub 6% ceea ce înseamnă administrare specială. Până acum nicio bancă intrată în administrare specială nu a fost salvată. Sub 2% înseamnă direct iniţierea măsurii de intrare în faliment. Unele vor avea chiar şi capital negativ. Gândiţi-va la deponenţii băncilor respective. Unele vor da faliment. S-a spus că împrumuturile în franci sunt puţine. Da, este adevărat, dar un faliment bancar este o problemă sistemică. Sunt 14 bănci care au dat credite în franci.

Decizia de la Galaţi a venit pentru că banca în cauză avea clauză în contract care prevedea conversia creditului la cursul iniţial, plus 10%. Dar acolo doar banca avea dreptul, nu şi clientul, iar instanţa a considerat că nu e fair.

Nici stabilirea unui "culoar" pentru cursul francului nu se poate face.

Ana Birchall (PSD): Propun conversia creditelor la un curs mediu calculat între media cursurilor lunare din luna acordării creditului şi până azi. Aşa particularizăm şi se respectă criteriul de constituţionalitate. Eu propun ca băncile să constituie un Fond de Solidaritate Socială, care să fie alimentat din contribuţiile băncilor, iar din acest fond să fie ajutaţi cei cu probleme, care stau cu gândul că sunt executaţi. Şi aşa se va arată şi că băncile nu sunt inamicul numărul unu. Acest fond să fie alimentat cu 1% din profiturile băncilor anual.

Andreea Paul (PNL): Cum puteţi spune, domnule Cinteză, că nu putea BNR să interzică creditul în franci elveţieni, când Austria a făcut asta şi este tot stat membru al Uniunii Europene. De ce a permis BNR în 2007 creşterea gradului de  de la 40% în 2007 şi ulterior a lăsat la latitudinea băncilor cât să fie gradul de îndatorare?