Cum se reflectă pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA şi China în privinţa Taiwanului

0
0
Foto Pixabay
Foto Pixabay

„Nu cred că Beijingul vrea ca şi criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate.”, constată Radu Puiu, Financial Analyst al XTB România, trecând în revistă părincipalele evenimente care au avut loc în ultimul timp.

Anunţul privind o posibilă vizită a Preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a agitat spiritele în ultimele zile şi a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale săptămânii. 

În plus, greutatea acestui eveniment a determinat chiar şi mişcări pe bursele din Asia de Est. 

De ce o vizită, care, la prima vedere, este un eveniment diplomatic obişnuit a creat atâta agitaţie? 

Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să facem un scurt rezumat al relaţiilor istorice dintre Taiwan, China şi SUA. 

Controversa cu privire la rapoartele privind potenţiala vizită a lui Pelosi provine din politica „One China”, poziţia diplomatică în baza căreia SUA recunoaşte China şi  dezideratul Beijingului, conform căruia Taiwan face parte din China. Această politică  a guvernat relaţiile dintre SUA şi  Taiwan în ultimii peste 40 de ani.

În 1979, SUA a abandonat politica anterioară de recunoaştere a guvernului Taiwanului ca fiind cel al întregii Chinei, transferând în schimb recunoaşterea către guvernul de pe continent.

Ca parte a acestei schimbări, SUA a întrerupt relaţiile diplomatice formale cu Taiwan, ambasada SUA din Taiwan fiind înlocuită de o entitate neguvernamentală numită Institutul American din Taiwan, dar care era o ambasadă de facto.

În 1997, a avut loc o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din acel moment, Newt Gingrich. 

La fel ca vizita lui Pelosi, cea a lui Gingrich a enervat Beijingul. 

Dar, atunci, a fost mai uşor pentru Casa Albă să se distanţeze de Gingrich. Acesta era un politician republican care vizita Taiwanul din propria lui voinţă şi, în mod clar, nu în numele preşedintelui democrat de atunci, Bill Clinton.

În cazul de faţă, scenariul este diferit deoarece Nancy Pelosi este membră a aceluiaşi partid ca şi  preşedintele Joe Biden, iar China poate presupune că are „binecuvântarea” lui Biden, în ciuda comentariilor sale contrare.

Întrebat pe 20 iulie despre părerile sale despre potenţiala călătorie a lui Pelosi, Biden a răspuns că „armata crede că nu este o idee bună în acest moment”.

Marţi, Pelosi a vizitat Malaezia, după ce luni şi-a început turneul în Asia, în Singapore. Biroul ei a spus că va merge şi în Coreea de Sud şi Japonia, dar nu a menţionat o vizită în Taiwan, fapt ce a indicat intenţia de a oferi cât mai puţine detalii privind itinerariul în statul asiatic.

O vizită a lui Pelosi, care este a doua persoană în linia de succesiune la preşedinţia SUA şi un critic de lungă durată al Chinei, ar avea loc pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Washington şi Beijing. 

O vizită a unei persoane la fel de importantă precum Pelosi ar putea să fie văzută de Beijing ca o expresie subtilă a susţinerii americane pentru independenţa Taiwanului.

Acest lucru este valabil mai ales după ce Biden însuşi a spus, în trei ocazii separate, că SUA ar veni în apărarea Taiwanului în cazul în care China ar invada insula.

Acele declaraţii au subminat decenii de asigurări de la Washington că SUA va menţine o politică de ambiguitate strategică cu privire la cine controlează Taiwanul.

Drept răspuns, China a făcut mai multe mişcări de trupe în apropierea insulei. Pe lângă avioanele chineze care au zburat aproape de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care separă insula de China continentală, mai multe nave de război chineze au navigat în apropierea liniei de separare neoficiale în timpul zilei de luni. 

În oraşul Xiamen, din sud-estul Chinei, care se află vizavi de Taiwan şi găzduieşte o mare prezenţă militară, locuitorii au raportat marţi observarea unor vehicule blindate în mişcare.

China consideră că vizitele oficialilor americani în Taiwan, o insulă autonomă susţinută de Beijing, trimite un semnal încurajator către tabăra pro independenţă din insulă. 

Washingtonul nu are legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar este obligat prin legea americană să ofere insulei mijloace de apărare.

Problema Taiwanului rămâne printre cele mai controversate în relaţiile dintre SUA şi China. 

Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, au discutat pe larg acest lucru în timpul unui apel telefonic de săptămâna trecută, care a durat mai mult de două ore.

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe preşedintele american Joe Biden că Washingtonul ar trebui să respecte principiul „One China” şi „cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui”. 

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a părăsit Taiwanul miercuri în jurul orei 13:00, ora României, marcând sfârşitul unei scurte, dar controversate opriri în insula pe care China o pretinde drept propriul teritoriu. 

În timp ce era acolo, democrata s-a întâlnit cu preşedintele taiwanez Tsai Ing-wen şi şi-a exprimat sprijinul pentru insula democratică. 

„Delegaţia noastră a venit aici pentru a trimite un mesaj fără echivoc: America este alături de Taiwan”, a spus Pelosi. 

După ce Pelosi a fost avertizată în mod repetat să nu viziteze Taiwanul, Beijingul a răspuns interzicând diverse importuri de bunuri taiwaneze în China, inclusiv biscuiţi, grepfrut şi macrou congelat. 

Ministerul de Comerţ al Chinei a întrerupt exporturile de nisip natural către Taiwan, iar armata ţării a început, de asemenea, să efectueze exerciţii în aer şi pe mare în jurul Taiwanului.

Instituţia Vamală din China a susţinut că suspendarea importurilor de citrice a fost rezultatul „controlului dăunătorilor” şi „reziduurilor excesive de pesticide” şi a citat „prevenirea răspândirii pandemiei” ca motiv pentru suspendarea importurilor de fructe de mare. 

Cu toate acestea, interdicţiile sale anterioare asupra unor produse taiwaneze au coincis adesea cu perioadele de escaladare a tensiunilor.

China a folosit adesea impunerea unor restricţii comerciale asupra unor aliaţi ai SUA drept modalitate de a „pedepsi” cea mai mare economie a lumii. 

Într-o întâlnire la Taipei, Tsai i-a mulţumit lui Pelosi pentru sprijinul acordat valorilor democratice şi a spus că s-a angajat să colaboreze cu SUA în ceea ce priveşte asigurarea securităţii în strâmtoarea Taiwan şi în regiunea Indo-Pacifică.

China a avertizat în ultimele săptămâni că Pelosi nu ar trebui să viziteze insula, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Reacţiile faţă de această vizită au fost în mare parte negative, acuzând iniţiativa americană. 

Fostul ambasador al SUA în China, Max Baucus, a spus într-un interviu separat că vizita lui Pelosi în Taiwan a fost o greşeală. Acesta a afirmat că evenimentul creşte tensiunile dintre China şi SUA într-un mod inutil.

Pe de altă parte, Eurasia Group se aşteaptă ca reacţia Beijingului să fie „fără precedent, dar nu nesăbuită”.

Cu toate acestea, exerciţiile Armatei Chineze sunt semnale clare de dorinţă de a transmite un mesaj. 

În prezent, nu este o criză şi şansa unui conflict armat rămâne foarte scăzută, conform Eurasia Group.

Armata Chineză nu a interferat cu zborul lui Pelosi către Taiwan, dar exerciţiile sale planificate sunt menite „să descurajeze” SUA şi reprezintă un „avertisment serios” pentru Taiwan.

Între timp, erodarea democraţiei din Hong Kong a subminat angajamentul Chinei faţă de ideea „o naţiune, două sisteme”. 

Principiul, care a permis Hong Kong-ului să-şi menţină sistemele economice, politice şi sociale în timp ce revenea în administraţia Chinei după sfârşitul stăpânirii britanice, a fost citat ca model de reunificare cu Taiwanul. 

Partidul Comunist Chinez intenţionează, de asemenea, să organizeze cel de-al 20-lea congres în următoarele luni, ceea ce face ca momentul să fie sensibil pentru o vizită în Taiwan a unei personalităţi politice americane de mare profil, precum Pelosi.

Xi Jinping este aşteptat să caute obţinerea unui al treilea mandat la viitorul congres al Partidului Comunist Chinez. 

Se previzionează că oficialii chinezi de partid vor începe să pună bazele acestei conferinţe în săptămânile următoare, punând presiune asupra conducerii de la Beijing pentru a da dovadă de putere.

Sondajele recente din Taiwan sugerează că majoritatea covârşitoare a taiwanezilor sprijină menţinerea status quo-ului, o poziţie împărtăşită de preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, care a spus: „Nu avem nevoie să ne declarăm un stat independent. Suntem deja o ţară independentă.” 

Acest fapt ne arată că sistemul actual este preferat de majoritatea populaţiei pentru că oferă stabilitate, „mulţumind” ambele tabere, SUA şi China, dar asigurând şi un grad de independenţă. 

Chiar dacă evenimentul este deja de domeniul trecutului, vizita a adus din nou în centrul atenţiei rolul critic al insulei în lanţul global de aprovizionare cu cipuri, aici aflându-se cel mai mare producător de cipuri din lume, Taiwan Semiconductor Manufacturing sau TSMC.

Vizita controversată a făcut ca Pelosi să se întâlnească cu preşedintele TSMC, Mark Liu, într-un semn al importanţei critice a semiconductorilor pentru securitatea naţională a SUA şi al rolului esenţial pe care compania îl joacă în fabricarea celor mai avansate cipuri.

Din punct de vedere istoric, pieţele tind să treacă destul de repede „peste” evenimente de acest tip şi se poate vedea că, astăzi, pieţele au început deja să revină destul de puternic.

Acţiunile din Asia Pacific au reuşit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street şi pe măsură ce investitorii au „depăşit” tensiunile legate de vizita controversată a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan. 

Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu mai mult de 2% astăzi, în timp ce varianta tehnologică a indicelui, Hang Seng Tech a crescut cu 2,82%,

Pieţele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut uşor joi. Shanghai Composite s-a apreciat cu 0,8%.

Totuşi, nu trebuie să trecem cu vederea cu totul acest eveniment, deoarece, pentru China, pare să fi reprezentat „o jignire sau poate chiar o sfidare” destul de mare. Acest lucru ni-l arată decizia sa de a lansa astăzi o serie de exerciţii militare în şase zone din jurul Taiwanului, la o zi după vizita oficialului american. 

La scurt timp după începerea programată la 07:00 ora României, postul de stat CCTV din China a declarat că exerciţiile au început şi se vor încheia duminică la 07:00, ora României. Acestea ar include trageri reale asupra apelor şi în spaţiul aerian din jurul Taiwanului.

Oficialii din Taiwan au spus că exerciţiile încalcă regulile Naţiunilor Unite, invadează spaţiul teritorial al Taiwanului şi reprezintă o provocare directă pentru navigaţia aeriană şi maritimă liberă.

În plus, purtătorul de cuvânt al cabinetului din Taiwan a spus că site-urile Ministerului Apărării, Ministerului de Externe şi Biroului prezidenţial au fost ţinta unor atacuri cibernetice. 

Nu cred că Beijingul vrea ca şi criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate. 

O mare parte din aceste mesaje intenţionează să creeze agitaţie, teamă şi să sugereze că orice efort de a face mişcări către Taiwan, care nu sunt pe placul Chinei, vor aduce costuri şi riscuri substanţiale.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite