Cum să faci bani dintr-o psihoză: celulita

Produse anticelulită

Anul trecut, L’Oreal, cea mai mare companie de cosmetice din lume, a încasat peste 200 de milioane de euro din produse anticelulită. Nicio altă boală nu beneficiază de o gamă atât de largă de tratamente precum celulita. Singura care câştigă e industria cosmetică.

În urmă cu 90 de ani, nimeni nu auzise de celulită în afară de doi francezi, Alquier şi Paviot, care au realizat un studiu asupra ţesuturilor pielii cu aspect „peu d'orange" şi au creat termenul de celulită.

Abia 50 de ani mai târziu, în 1968, revista Vogue a incriminat această afecţiune şi a transformat-o într-o isterie mondială. Şi industria cosmetică a reacţionat, bombardând femeile cu fel de fel de creme şi tratamente.

La cremele anticelulită s-au adăugat, în timp, pastile, pliculeţe, plasturi şi maşinării care întind, presează, vibrează, strâng sau stimulează pielea. Aproape de 60 de milioane de dolari s-au cheltuit anul trecut în Statele Unite pe astfel de dispozitive. Endermologia, mezoterapia, electrostimularea, împachetări cu parafango, lipoabsorbţia au devenit ramuri ale acestei industrii de miliarde, clădită în jurul celulitei.

Fără studii ştiinţifice

Celulita este o caracteristică non-patogenă a pielii. O spune răspicat Molly Wanner - dermatolog la General Hospital din Boston. Studiul său a fost publicat în 2008, în „Journal of Drugs in Dermatology". Medicul concluzionează că „cele mai eficiente tratamente descoperite până în prezent au dus, cel mult, la o îmbunătăţire uşoară a aspectului pielii cu celulită. Dar, aceste îmbunătăţiri nu pot fi menţinute timp îndelungat". Numărul mare al substanţelor folosite în crème, Mangan, Xanthoxylina, cafeina, retinol, dimethylaminoethanol, iedera, dovedeşte că nu există un tratament cu adevărat eficient.

Ideal de frumuseţe

„Cremele promit întotdeauna un ideal uşor de realizat. Cu cât termenul în care poţi obţine rezultate vizibile este mai mic, cu atât vânzările sunt mai mari", încearcă o explicaţie pentru inexplicabila logică a deciziei de cumpărare a cremelor Ştefan Liuţe, strateg la agenţia de branding Grapefruit.

Dacă lipiţi acestei formule de eticheta „demonstrat clinic", produsul va fi un succes de încasări. Cu cât modelul promovat de industria cosmetică este mai filiform, cu atât este mai greu de atins, pentru că în ecuaţie intervine o altă industrie puternică, cea a fast-food.

Primele restaurante au luat naştere la începutul anilor '20, dar nu au luat amploare decât în anii '60, tocmai când (ce coincidenţă!) revista americană „Vogue" declanşa isteria celulitei. În 1970, americanii cheltuiau şase miliarde de dolari pentru hrana fast-food.

În prezent, suma depăşeşte 120 de miliarde de dolari doar în Statele Unite. Industria fast-food deţine o cotă de piaţă de aproximativ 60% din industria alimentară. Din această categorie, McDonald's are supremaţia cu mai mult de jumătate cotă de piaţă.

O industrie de miliarde

Fast-food-ul a triplat numărul americanilor supraponderali şi a făcut ca aproape 20% din tinerele sub 15 ani să aibă o formă de celulită mai mult sau mai puţin severă, deşi în urmă cu 20 de ani, doar femeile peste 35 de ani dezvoltau celulita.

Milioane de creme anticelulită sunt vândute drept calea miraculoasă către standardul de frumuseţe impus de companiile de cosmetice. Dar cu cât modul nostru de viaţă este mai puternic guvernat de fast-food, cu atât distanţa dintre ideal şi realitate va fi mai mare. Iar cele două industrii vor prospera.

Până unde poate merge isteria

- Pantofii sport anticelulitã sunt creaţia companiei suedeze MBT, lansaţi în 2008. Preţul porneşte de la 200 de euro.
- Mezoterapia este cea mai recentă metodă promovată de saloanele de înfrumuseţare ca soluţie la celulită. Tratamentul constă în injectarea sub piele a unor substanţe precum cafeina.
- Îmbrãcãmintea anticelulitã a fost „inventată" în 2005 de Miss Sixty şi constă într-o gamă de bluze, fuste şi blugi impregnaţi cu substanţe care ard celulita.

Mai puteţi citi în numărul 28 al revistei „Forbes România":

Totul sau nimic! Cine şi-ar fi imaginat că viitorul financiar al Oltchim Râmnicu Vâlcea, echipa de handbal feminin care a devenit uşor, uşor un fenomen naţional, atârnă de un fir de aţă?.

Stelele virtuale ale ecranului. Noua generaţie de filme digitale va schimba Hollywoodul şi actoria pentru totdeauna.

E vremea lui Ghenea. Într-o perioadă în care retailul clasic cu produse IT îşi pierde suflul pe zi ce trece, antreprenorul Marius Ghenea respiră aerul din ce în ce mai curat al comerţului online de tehnologie.

Paradoxul avocaţilor de business. De ce sunt nemulţumiţi avocaţii când veniturile lor din 2009, în plină criză economică, sunt sensibil egale cu cele din perioada de boom?