Cum au evoluat pensiile MApN, MAI și SRI, față de pensiile de rând în ultimul an

Consiliul Fiscal apreciază că depășirile de amploare ale sumelor prevăzute la capitolul cheltuieli cu asistența bugetară semnalează o lipsă de control în gestionarea cheltuielilor.

Sunt discrepanțe uriașe între pensiile de rând și cele ale avocaților sau militarilor

Conform raportărilor INS, în anul 2023, pensia medie lunară (Graficul 20) a fost de 2.113 lei, în creștere cu 13,9% față de anul precedent, pe fondul majorării punctului de pensie cu 12,5%, de la 1.586 lei în ianuarie 2022, la 1.785 lei în ianuarie 2023.

Potrivit Raportului Consiliului Fiscal pe anul trecut, publicat luni, pensiile plătite din bugetul de asigurări sociale s-au situat la un nivel mediu de 2.006 lei, iar cele corespunzătoare pensionarilor agricultori au fost în medie de 804 lei.

Totodată, pensiile acordate militarilor au atins un nivel mediu lunar de 5.626 lei, în creștere cu 739 lei (15,1%) față de anul 2022. Pensia medie lunară corespunzătoare beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare (MApN), ordine publică (MAI) și siguranță națională (SRI) a înregistrat o creștere de aproximativ 187% în intervalul 2010-2023.

În aceeași perioadă, pensia medie lunară a beneficiarilor de pensie de la bugetul asigurărilor sociale de stat a crescut cu circa 172%.

La nivelul anului 2023, România s-a situat cu o poziție mai jos în clasamentul statelor membre UE după ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total venituri (Graficul 21), respectiv poziția 18, în 2022 ocupând poziția 17. Această evoluție a survenit pe fondul diminuării cu 1,7 pp a ponderii cheltuielilor cu asistența socială în total venituri bugetare față de anul anterior, diminuare determinată de ritmul mai lent de creștere al acestei categorii de cheltuieli comparativ cu ritmul de creștere al veniturilor bugetare. 

Creșterea pensiilor ar trebui să țină cont de raportul salariați - pensionari

Decizia de majorare a unor cheltuieli permanente, cum sunt cele aferente pensiilor, ar trebui să aibă în vedere trendul încasărilor din contribuții, precum și prognozele privind raportul salariați-pensionari, mai ales că, în contextul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2018 populația vârstnică de 65 de ani și peste a depășit numeric populația tânără de 0-14 ani (3.596 mii față de 3.042 mii persoane), conform datelor INS. Raportul dintre numărul de contribuabili și numărul de beneficiari a scăzut foarte puternic în ultimii 30 de ani, de la 2,28 salariați la un pensionar în anul 1990, la doar 1,06 în anul 2023.

Mai mult, Comisia Europeană estimează că acest raport se va reduce la 0,84 salariați la un pensionar până în anul 2050. Astfel, este evidentă necesitatea de a găsi o regulă de indexare care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de asigurări sociale, iar din acest punct de vedere intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor este salutară.