Miliarde de oameni ar putea fi ocoliţi de saltul digital global, din cauza inegalităţilor din ce în ce mai mari. Economia globală va fi afectată şi pe termen mediu de efectele crizei coronavirusului, în timp ce stabilitatea geopolitică va fi extrem de fragilă în următorii 5-10 ani. Riscurile de mediu rămân riscurile principale anul acesta. Acestea sunt doar câteva din concluziile Forumului Economic Mondial, care analizează riscurile anului 2021.
Raportul privind riscurile globale 2021 este la
cea de-a 16-a ediţie şi analizează consecinţele anului 2020, un an ce a adus o
pandemie globală, recesiune economică, turbulenţe politice şi înrăutăţirea
crizei climatice. Raportul explorează modul în care ţările şi întreprinderile
pot acţiona în faţa acestor riscuri.
În mod surprinzător, una dintre marile
schimbări dintre 2021 şi 2020, în ceea ce priveşte riscurile, a fost provocată
de pandemia de coronavirus COVID-19. Riscul reprezentat de bolile infecţioase
este acum pe primul loc, în timp ce în 2020 acest risc se situa pe locul 10.
Riscurile
principale din punct de vedere al probabilităţii:
1. Vremea extremă
2. Eşecul acţiunii climatice
3. Daunele provocate mediului de către oameni
4. Bolile infecţioase
5. Pierderile de biodiversitate
6. Concentrarea de putere digitală
7. Inegalitatea digitală
8. Fractură în relaţiile inter-statale
9. Eşecul securităţii cibernetice
10. Crizele de trai
Riscurile
principale din punct de vedere al impactului:
1. Bolile infecţioase
2. Eşecul acţiunii climatice
3. Arme de distrugere în masă
4. Pierderile de biodiversitate
5. Crize privind resursele naturale
6. Daunele provocate mediului de către oameni
7. Crizele de trai
8. Vremea extremă
9. Crize privind datoriile
10. Prăbuşire a infrastructurii IT
Efecte
răspândite
„Costurile imediate umane şi economice ale
COVID-19 sunt severe”, arată raportul Forumului Economic Mondial. „Acestea ameninţă
să şteargă ani întregi de progrese în ceea ce priveşte reducerea sărăciei şi a inegalităţilor
globale şi să dăuneze în continuare coeziunii sociale şi cooperării globale”,
potrivit documentului.
Din aceste motive, pandemia demonstrează de ce
bolile infecţioase ajung în topul listei privind riscurile. COVID-19 nu numai
că a dus la pierderi de vieţi omeneşti, ci împiedică dezvoltarea economică în
unele din cele mai sărace părţi ale lumii, amplificând în acelaşi timp
inegalităţile de avuţie de pe glob.
În acelaşi timp, există îngrijorări că lupta
împotriva pandemiei foloseşte resursele care altfel ar fi folosite pentru alte
provocări critice de sănătate, inclusiv o întrerupere a programelor de
vaccinare împotriva rujeolei.
Preocupări
climatice
Dar, în ciuda consecinţelor inevitabile ale COVID-19,
aspectele legate de climă reprezintă cea mai mare parte a listei de riscuri din
acest an, lucrul pe care raportul îl descrie drept „o ameninţare existenţială
pentru umanitate”. În ciuda scăderii emisiilor de carbon cauzate de ambuteiaje şi
perturbări ale comerţului şi călătoriilor internaţionale, există îngrijorări
că, pe măsură ce economiile încep să se redreseze, emisiile vor creşte.
Printre ameninţările pe termen scurt, care
probabil se vor materializa în următorii doi ani, se numără bolile infecţioase,
crizele de trai, inegalitatea digitală şi deziluzia tinerilor.
În ceea ce priveşte riscurile pe termen mediu
în următorii trei până la cinci ani, au fost identificate explozii ale bulelor
de active, prăbuşirea infrastructurii IT, instabilitatea preţurilor şi crize
ale datoriilor.
Pe termen lung, raportul şi-a exprimat îngrijorarea
cu privire la armele de distrugere în masă, colapsul statelor, pierderea
biodiversităţii şi progresele tehnologice negative.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
