Cele 20 de minute care au aruncat în aer piaţa mondială a petrolului
0
Era evident, de la bun început, pe 20 aprilie, că piaţa petrolului va avea mari probleme, scrie Bloomberg, într-o amplă analiză preluată de Mediafax.
Comenzile de vânzare se revărsaseră peste noapte, iar traderii care s-au conectat la platforma Nymex în acea dimineaţă au putut vedea că venea o baie de sânge, arată Bloomberg. Până la ora 7 a.m. la New York, preţul unui contract-futures cheie - West Texas Intermediate cu livrarea în mai - era deja în scădere cu 28%, până la 13,07 dolari barilul, potrivit Bloomberg, citat de Mediafax.
La mii de kilometri distanţă, în metropola chineză din Shenzhen, o tânără de 26 de ani, numită A’Xiang Chen, a urmărit uluită evenimentele desfăşurate pe telefonul ei. Cu câteva săptămâni mai devreme, ea şi iubitul ei investiseră aproximativ 10.000 de dolari într-un produs pe care Banca Chinei, administrată de stat, l-a numit Yuan You Bao, sau Crude Oil Treasure.
Pe măsură ce se noaptea trecea, A’Xiang Chen a început să se pregătească pentru a pierde totul. La 10 p.m. în Shenzhen - ora 10 la New York - şi-a verificat telefonul ultima dată, înainte de a se îndrepta spre culcare. Preţul era acum de 11 dolari. Jumătate din economiile lor erau duse.
Pe măsură ce cuplul dormea, paguba s-a adâncit. Preţul a fost nou redus la foc rapid: cel mai scăzut de la criza financiară asiatică din anii '90, cel mai mic de la crizele petroliere din anii '70, prima dată sub zero.
Şi apoi, în numai 20 de minute, care se situează printre cele mai extraordinare momente din istoria pieţelor financiare, preţul a ajuns la un nivel pe care puţini, dacă este cazul, îl credeau posibil. În întreaga lume, prinţii saudiţi, bogătaşi texani şi oligarhii ruşi au privit cu groază, deoarece cea mai importantă marfă din lume a închis ziua de tranzacţionare la un preţ de minus 37,63 dolari. Atât trebuia să plăteşti pe cineva ca să-ţi ia un baril de petrol.
Multe lucruri în legătură cu natura explozivă, flugrătoare, a vânzării nu sunt încă înţelese pe deplin, inclusiv rolul pe care fondul Crude Oil Treasure l-a jucat în timp ce a căutat să renunţe la contractele cu livrare în mai, cu câteva ore înainte de expirarea acestora (şi care alţi investitori s-au aflat în aceeaşi poziţie). Ceea ce este clar, însă, este faptul că ziua a marcat punctul culminant al celei mai devastatoare crize a pieţei petrolului dintr-o generaţie, rezultatul cererii în scădere, pe fondul încercărilor de a gestiona pandemia coronavirusului.
Pentru industria petrolului, a fost un moment simbolic: combustibilul fosil care a ajutat la construirea lumii moderne, atât de apreciat, cunoscut sub numele de „aurul negru”, acum nu mai era un activ, ci o datorie.
„A fost uluitor”, a declarat Keith Kelly, director general la grupul energetic al Compagnie Financiere Tradition SA, un broker important. „Vedeţi ceea ce credeţi că vedeţi sau ochii tăi îţi joacă trucuri?”
În timp ce preţurile negative ale zilei de luni s-au limitat în mare măsură la SUA, şi în special la contractul WTI cu livrarea în mai, lumea a simţit undele de şoc, efectele târând preţurile globale până la cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anilor 1990.
Comercianţii, dar şi autorităţile de reglementare examinează problema, spune surse oficiale.
Totuşi, pentru investitorii mici din Asia, cum ar fi A’Xiang, care au pariat pe petrol, a fost o notă de plată. Tânăra s-a trezit la 6 dimineaţa cu un mesaj de la Bank of China care o informa nu numai că economiile lor au fost pierdute, dar că şi ea şi iubitul ei ar putea să datoreze bani.
„Când am văzut că preţul petrolului începe să cadă, eram pregătiţi să pierdem banii”, a spus ea. Dar nu au înţeles, a spus ea, în ce aveau să intre. „Nu ni s-a părut că trebuie să fim atenţi la preţul futures de peste mări şi la întregul concept de contractare”.
În total, au existat aproximativ 3.700 de investitori cu amănuntul în fondul Crude Oil Treasure din Bank of China, care au pierdut 85 de milioane de dolari.
În curând şi investitorii americani care au făcut acelaşi pariu ca A'Xiang, prin cumpărarea United States Oil Fund, vor afla în ce măsură au fost afectaţi. Fondul, în care oaamenii au investit 1,6 miliarde de dolari în săptămâna precedentă, nu a ţinut luni contractul WTI pe mai, dar evoluţia acestuia a stârnit o reacţie în lanţ pe piaţă, care i-a ars şi pe aceşti investitori.
Evenimentele din acea zi s-au pus în mişcare cu mai mult de două săptămâni în urmă, cu măsurile de limitare a pandemiei şi reducerea cererii de petrol.
Pe 8 aprilie, traderul CME Group Inc şi-a sfătuit clienţii să fie „gata să facă faţă situaţiei preţurilor subiacente negative în contractele majore pe energie”.
În acel sfârşit de săptămână, ţările producătoare conduse de Arabia Saudită şi Rusia şi-au finalizat răspunsul la criză: un acord pentru a reduce producţia cu 9,7 milioane de barili pe zi, reprezentând o zecime din producţia globală. Nu suficient. Refinăriile au început să se oprească. Cumpărătorii de petrol cu livrare imediată pe pieţele fizice au dispărut.
Preţurile futures au rămas, o perioadă, relativ stabile, în parte datorită oamenilor precum A´Xiang. În China, investitorii mari şi mici au pariat pe preţuri mai ridicate ale mărfurilor, crezând că lumea va depăşi pandemia şi cererea va reveni. Sucursalele Bank of China au postat anunţuri pe Wechat, care arată o imagine cu butoaie aurii de petrol sub titlul „Petrolul brut este mai ieftin decât apa”.
Reprezentarea fizică pentru petrolul WTI se află la Cushing, Oklahoma. Când rezervoarele de depozitare sunt pline, preţul contractului cu expirare se poate prăbuşi şi decupla de la piaţa globală. Odată cu evaporarea cererii, stocurile de la Cushing au crescut. În martie şi aprilie, au urcat cu 60%, până la puţin sub 60 de milioane de barili, dintr-o capacitate totală de 76 de milioane - şi analiştii consideră că o mare parte din spaţiul rămas este deja alocat.
Aşadar, în ziua crucială de luni, penultima zi de tranzacţionare a contractului WTI din mai, au fost puţini comercianţi capabili sau dispuşi să cumpere livrări fizice.
O mare parte a pieţei s-a concentrat apoi pe preţul de decontare, determinat la 2:30 p.m. în New York. Produsele de investiţii - inclusiv cele ale Bank of China - încearcă de obicei să atingă preţul de decontare. Aceasta implică adesea aşa-numitele contracte de tranzacţionare la decontare, care permit comercianţilor de petrol să cumpere sau să vândă contracte înainte de termen, indiferent de preţul de decontare.
În acea după-amiază, cu volumele de tranzacţionare subţiri şi vânzători care depăşesc cumpărătorii, contractele de tranzacţionare la decontare au scăzut rapid cu maximul permis, de 10 cenţi pe baril. Pentru o perioadă de aproximativ o oră, de la 1:12 p.m. până la 2:17 p.m., tranzacţionarea acestor contracte a fost oprită, pentru că nu existau cumpărători.
Rezultatul a fost carnagiul din acea după-amiază. La 2:08 p.m., WTI a devenit negativ. Şi apoi, câteva minute mai târziu, s-a scufundat până la minus 40,32 dolari, înainte de a-şi reveni uşor la închidere.
Se încarcă comentariile...
