Impozitarea bacşişului: cine câştigă şi cine pierde

Fiscalizarea bacşişului vine cu o serie de avantaje pentru clienţi şi angajaţi, însă cel mai mare câştigător este statul, pentru că cei care primesc ciubuc vor fi impozitaţi.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici este la a doua încercare de a fiscaliza bacşişul în România, după un eşec răsunător în anul 2015, când s-a renunţat în numai câteva săptămâni la această măsură, din cauza unor prevederi absurde. De exemplu, atunci, angajaţii erau obligaţi să declare câţi bani au în buzunare, la sosirea la serviciu.

Noua legislaţie privind fiscalizarea bacşişului va fi aplicată de la 1 octombrie, dacă va fi adoptată, şi vine cu o serie de avantaje şi dezavantaje, pentru toţi cei implicaţi: clienţi, angajaţi şi firme, dar mai ales cu avantaje pentru stat.

Clientul

Pentru client, principalul avantaj al noilor reguli este că bacşişul va continua să fie opţional. Ministerul Finanţelor a menţionat în mod expres că este interzis ca operatorii economici să condiţioneze livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Clientul va primi o notă de plată şi va putea alege nivelul bacşişului, care poate varia între 0% şi 15%. De asemenea, un avantaj va fi faptul că un client va putea plăti şi bacşişul cu cardul, astfel că nu mai trebuie să ducă grija numerarului. Pe de altă parte, însă, un studiu al Universităţii Cornell din SUA arată că un client dă bacşiş mai mare când plăteşte cu cardul la restaurant decât când plăteşte în numerar. Aşadar, românii ar putea deveni mai darnici cu ciubucul, atunci când vor plăti cu cardul, ceea ce se va resimţi nu în buzunare, ci în extrasul de cont de la bancă.

Angajatul

Angajaţii care primesc bacşiş pot beneficia de pe urma fiscalizării lui, dar au, de asemenea, şi o serie de dezavantaje.

Mai precis, reglementarea bacşişului ar conduce la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucrează în sectorul HoReCa, sunt de părere specialiştii firmei de consultanţă Deloitte. Astfel, veniturile din bacşiş devin transparente şi vor facilita, spre exemplu, obţinerea unui credit bancar.

Totodată, angajaţii pot beneficia de pe urma plăţii cu cardul. „Acum, mulţi dintre ei nu primesc bacşiş dacă plata e făcută cu cardul de serviciu sau dacă lucrează la un eveniment mai mare plătit prin ordin de plată. Practic consumatorii trebuie să dea bani cash din buzunar pentru că restaurantele rar acceptă bacşiş pe card. Se poate plăti bacşişul şi acum pe card, dar e extrem de complicat pentru angajator să diferenţieze veniturile angajatului de cele ale firmei. În condiţiile în care se poate face uşor plata pe card, angajaţii primesc bacşişuri mai mari”, este de părere Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe.

În schimb, angajaţii vor trebui să împartă ciubucul cu statul. În primul rând, ei vor plăti 10% impozit pe venit, din totalul bacşişului încasat. În al doilea rând, în cazul în care câştigă din bacşiş si din alte surse peste plafonul 24.960 de lei pe an, angajatul trebuie să depună Declaraţia Unică şi să plătească contribuţii sociale pe acest venit, potrivit Ioanei Petrescu.

Pe de altă parte, angajaţii care nu activează în domeniul HoReCa, dar care pot primi de asemenea bacşiş, fără ca angajatorii lor să fi optat pentru fiscalizarea acestor sume, tratamentul poate fi unul discriminatoriu, sunt de părere specialiştii Deloitte.

Mai mult, pentru cei care lucrează pentru restaurante care nu acceptă plata cu cardul, e greu de prezis dacă această măsură va avea vreun efect, spune Ioana Petrescu. Practic, dacă se lucrează în numerar, se poate face evaziune în continuare. Dacă patronul nu declară toate veniturile, de ce ar conta ca există o rubrică în plus pe bonul fiscal pe care el nu îl introduce în casa de marcat? E posibil ca angajaţii să primească în continuare bacşişul în numerar şi nu vor plăti taxe ca şi până acum, susţine fostul ministru.

Noile reglementări se aplică în baruri şi restaurante. În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, proiectul prevede că nu e obligatorie trecerea bacşişului pe bon, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la o discriminare. „Ajungem în situaţii în care două persoane care câştigă la fel, plătesc taxe diferite. De exemplu, dacă avem doi colegi cu acelaşi salariu, unul chelner în restaurant şi altul care livrează acasă, chiar dacă primesc bacşişuri egale, chelnerul va plăti taxe mai mari pentru că bacşişul lui e impozitat şi va avea un venit net mai mic decât livratorul”, arată Petrescu.

Angajatorul

Pentru o firmă în care se practică oferirea bacşişului, fiscalizarea lui reduce riscurile în cazul unui control ANAF, dacă se constată diferenţe între sumele existente în casierie şi cele marcate pe casa fiscală, potrivit Deloitte. Specialiştii susţine că o eventuală impozitare a bacşişului ar însemna şi un control mai bun din partea societăţilor în privinţa distribuirii acestor sume către angajaţi.

În schimb, în practică pot apărea şi dificultăţi, în sensul că actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind modurile în care bacşişul se va reflecta în impozitele pe care le plătesc companiile. Astfel, ar trebui avută în vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societăţilor.

Statul

Ministerul Finanţelor se aşteaptă să „ciupească” şi statul bani din bacşişurile lăsate de români: între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei, ţinând cont că cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, de circa 15 miliarde lei.

„Probabil cea mai avantajată parte ar fi statul, sumele din bacşiş fiind estimate a fi de ordinul milioanelor de euro”, susţin specialiştii Deloitte.

Bănci şi companii de carduri

Companiile de carduri şi băncile sunt beneficiari clari, mai susţine fostul ministru Ioana Petrescu, deoarece ele vor înregistra mai multe tranzacţii mai ales în sectorul restaurante şi baruri şi vor avea o cifră de afaceri mai mare. În plus, băncile vor avea mai mulţi clienţi din rândul angajaţilor din acest sector pentru că acum aceştia pot justifica venituri mai mari la bancă pentru împrumuturi.