Analiştii financiar-bancari avertizează: România prezintă un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflaţie
0
Majoritatea analiştilor financiar bancari estimează că România prezintă un risc moderat spre ridicat de a intra în stagflaţie, a informat joi Asociaţia Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR) în urma unui sondaj.
Peste 85% din membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR) estimează că inflaţia va depăşi 8% în anul 2022. Specialiştii apreciază că şi că există un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflaţie.
Stagflaţia este o formă de criză economică, situaţie ce rezultă dintr-o recesiune ce se reflectă într-o stagnare a activităţii economice şi continuarea unui proces inflaţionist; consecinţă a unei inflaţii îndelungate ce consta în coexistenţa inflaţiei cu stagnarea economiei, prin lipsa de creştere economică semnificativă.
Asociaţia Analiştilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR) a publicat un nou sondaj de opinie care conţine opinia specialiştilor din asociaţie cu privire la impactul conflictului din Ucraina asupra economiei României.
La chestionar au răspuns un număr de 55 membri AAFBR, în perioada 22 martie – 8 aprilie 2022.
“Vizibilitatea asupra perspectivelor economice este mult mai redusă în contextul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, este important să urmărim îndeaproape tendinţele economice şi să facem acest exerciţiu de estimare, cel puţin pe termen scurt, asupra aspectelor macroeconomice cheie. Aşadar, peste 85% din membrii AAFBR sunt de părere că inflaţia va depăşi 8% în anul 2022 şi că există un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflaţie. Rata de politică monetară este anticipată să crească spre 4% de către aproape jumătate din participanţii la sondaj şi chiar să tindă spre 5% de către circa o treime din participanţi, având în vedere necesitatea contracarării inflaţiei ridicate”, spune Daniela Ropota, preşedinte AAFBR.
Inflaţia a atins nivelul de 10,2% în luna martie 2022, comparativ cu martie 2021, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2004 până în prezent. De asemenea, tendinta cursului valutar EUR/RON este în crestere, fiind estimată depasirea nivelului de 5 lei pentru 1 euro în anul 2022.
”În aceste condiţii, creşterea economică este estimată să încetinească semnificativ în anul curent, putând ajunge la 0-2% în viziunea a 38% dintre respondenţi sau chiar la recesiune în perspectiva a 7% dintre respondenţi”, adaugă ea.
La momentul realizării sondajului, peste 90% din respondenţi se aşteptau la o tendinţă stabilă sau în creştere a sancţiunilor economice cu privire la Rusia şi au existat păreri polarizate în privinţa procesului de accelerare a obţinerii de energie din surse regenerabile in România, fiind o tendinţă mai mult stabilă pe termen scurt.
„Dinamica preţurilor a intrat în zona de două cifre (a depăşit 10%) încă din primul trimestru, în pofida majorităţii aşteptărilor. Este posibil să vedem un şoc în acest trimestru (o inflaţie în intervalul 12-15%) înainte de intrarea în faza de corecţie/scădere.
Deficitul extern a crescut cu circa 56% în primele două luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent (în condiţiile unui deficit comercial în creştere cu 65 %). Deficitul intern a fost de doar 0,7% în primele două luni. Un rezultat notabil.
Raportarea execuţiei bugetare se face însă la un PIB de 1.314,5 mld ron (expresie a unei creşteri economice de 4,3% în 2022). Datoria publică este la un nivel de 50,6% din PIB în primele două luni ale anului 2022 şi este prognozată a ajunge la 49,9% din PIB la finalul anului (pe o creştere a PIB de 4,3%).Un exerciţiu simplu (care trebuie să rămână totuşi un exerciţiu ce nu poate fi privit ca fiind o prognoză), arată că la un ritm de creştere de 0,4 puncte procentuale pe lună (creştere în luna februarie faţă de luna ianuarie) soldul ar ajunge la circa 54,6% din PIB. Repet este doar un exerciţiu. Poate fi, pe de altă parte, un bun reper dacă privim puţin în urmă. În 2020, primul an de pandemie, datoria publică a crescut cu circa 12 procente (de la 35,3% la 47,4% din PIB). Ce avem în comun în cele două momente: i) – o criza neprevăzută (greu de estimat ca impact şi durata) şi ii) – rupturi în lanţurile de aprovizionare şi şocuri de ofertă (vizibile, chiar accentuate şi acum). Acum mai avem şi fenomenul creşterii preţurilor energiei şi gazului”, consideră Florian Libocor, membru fondator AAFBR.