Scriitorul Pascal Bruckner: „Nu ar trebui să fim indulgenţi faţă de fanatici“ VIDEO

Interviu-eveniment: celebrul scriitor Pascal Bruckner, la Adevărul Live

Scriitorul francez Pascal Bruckner a vorbit, într-un interviu pentru Adevărul, despre România şi Franţa, moschei şi biserici, dar şi despre locul unde îşi găseşte inspiraţia. „Mă ajută insomnia. Când te trezeşti în toiul nopţii şi eşti extrem de lucid, poţi să rezolvi puzzle-uri, îţi vin idei. Un alt lucru care mă ajută este alergatul, îmi oxigenează creierul. Iubesc Alpii, o săptămână la altitudine mă ajută la scris“, a povestit scriitorul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Autorul Pascal Bruckner (67 de ani) şi-a lansat la Festivalul de Teatru Independent Undercloud, prima sa piesă de teatru,  intitulată „Crăciun la palat“, o comedie politică de situaţie. Textul face aluzie la Franţa contemporană, dar ale cărei implicaţii sunt valabile pentru orice context, inclusiv pentru cel al României de azi. Invitat vineri, în studioul Adevărul Live, Pascal Bruckner a vorbit despre atacurile teroriste care ameninţă astăzi lumea şi s-a arătat extrem de radical în privinţa fanaticilor religioşi.

„Adevărul“: Vă amintiţi prima vizită în România ?

Pascal Bruckner: Prima mea vizită a fost în ianuarie-februarie în 1990. Am fost la Bucureşti, oraşul era foarte sărac, oamenii încă se temeau, tocmai ce dispăruse regimul comunist, dar era ceva nou la orizont. Am ţinut un curs studenţilor din Bucureşti. A fost ca şi cum m-aş fi întors într-o ţară care trecuse prin 40 de ani de dicatură.  Mai am multe de explorat în România, vreau să văd mănăstirile. Eu cred că ortodocşii şi-au păstrat un stil care a fost pierdut în lumea protestantă şi catolică. Şi eu sunt tradiţionalist. Îmi plac slujbele lungi de două-trei ore, e foarte important pentru credincioşi să fie parte dintr-un ritual frumos.

Sunteţi un martor al schimbărilor în România. Cum vedeţi aceste schimbări ?

Sunt incredibile schimbările. În fiecare an ţara se renovează, acum aveţi o generaţie de oameni tineri care lucrează cu întreaga lume, care călătoresc în ţări străine, vorbesc limbi străine. Iar noi avem mulţi români în Franţa, lucrează ca medici, avocaţi.  Acum România a devenit parte a Europei. Aţi început ca o rudă mai săracă şi acum aţi devenit un membru cu drepturi depline. România are perogrativele pe care multe ţări nu le au şi asta promovează imaginea sa în restul Europei.

Ce nu vă place, ce ar fi de schimbat în România ?

Sunt multe lucruri de schimbat în România, dar şi în Franţa. Eu sunt dornic să vorbesc despre propria mea ţară, dar ce ar trebui schimbat în România este tot ce a rămas de pe urma comunismului. Sunt multe lucruri de schimbat, ca francez am atât de mult de lucru în propria mea ţară, încât e greu să arăţi cu degetul la societatea română. Ce aş vrea să rămână este gustul pentru cultură, pentru tradiţii, religia dumneavoastră şi, de asemenea, relaţia specială dintre Paris şi Bucureşti, avem legături puternice între aceste două capitale, şi aşa ar trebui să rămână.


Cum vedeţi societatea franceză în prezent? Franţa este într-o situaţie foarte dificilă cu terorismul. Cum s-a ajuns aici?

Problema este amploarea luată de islam şi implicarea islamului radical în lumea arabă, în Europa, în Asia de Est, în America. Aceasta este o problemă majoră ce nu va fi rezolvată într-o generaţie sau două. Sigur că Franţa devine ţinta principală, deoarece noi am adăpostit cea mai mare comunitate din Europa, între cinci şi şase milioane de musulmani locuiesc în Franţa. Noi suntem lăcaşul multor tensiuni dintre francezi şi musulmanii francezi.

De ce credeţi că se întâmplă acum?

Nu se întâmplă acum, a început în New York pe 11 septembrie. În Italia cineva a încercat să doboare turnul din Pisa.Tensiunile cresc, francezii reacţionează, iar musulmanilor nu le place acest lucru, e o problemă imensă, iar societatea franceză rezistă cât poate. Până acum nu am avut represalii, aşa cum au avut americanii după 11 septembrie. Până acum am rezistat, dar statul trebuie să implementeze represiunea asupra teroriştilor.

Credeţi că reacţionează corect?

Da, dar ar fi putut reacţiona mai dur, ar fi trebuit să extrădăm imamii care vor pedepsirea non-musulmanilor. Ar trebui să fim mai stricţi cu legea de drept, cu legile din ţară, de aceea încercăm să promovăm interdicţia burkini-ului, acel costum de baie făcut de islamişti pentru a acoperi femeile din cap până în picioare, atunci când merg la baie. Nu ar trebui să fim indulgenţi faţă de fanatici, indiferent dacă fanatismul se referă la haine sau la rugăciuni în stradă. E drept că trebuie să recunoaştem că există şi musulmanii progresişti.

Sunteţi foarte radical…

Da,pentru că suntem în război. Am avut 275 de morţi. Când vedem râuri de sânge, bineînţeles că devenim diferiţi. Da, sunt radical, m-am radicalizat pentru că eu cred că această chestiune este cea mai importantă chestiune a secolului 21. Nu este numai o problemă a francezilor, ci una internaţională, a britanicilor, a nemţilor, a suedezilor, este o problemă a întregii Europe. Deci trebuie să fim foarte atenţi şi foarte radicali.

E vreun fel România ameninţată?

Am auzit că turcii vor să construiscă o moschee în Bucureşti. Eu sper să nu reuşească. Ştiu că aţi avut Imperiul Otoman sute de ani aici şi vor să vină pe vechile teritorii. Trebuie să fiţi foarte atenţi la acest subiect, deoarece vor o recucerire a fostelor teritorii şi totul începe din nou din Istanbul.

Frăţia Musulmană  vrea să reconstruiască Imperiul Otoman, eu cred că România, Bulgaria, Grecia sunt primele dintre teritorile pe care vrea să le recucerască.

Credeţi că ar putea fi începtul unui Al Treilea Război Mondial?

Este un război mondial, dar nu e nevoie să-l lupţi cu avioane şi tancuri, ci cu legi, idei şi cultură. Poate că arată ca un Război Rece, dar nu o să arate ca Primul sau Al Doilea Război Mondial. Uitaţi-vă la Orientul Mijlociu, este haos peste tot. Dacă vreţi să evităm acest lucru, trebuie să fim stricţi.

Credeţi că există o soluţie?

 Ar putea fi una, dar nu depinde de noi. O reformă radicală a Islamului, aşa cum a făcut creştinismul, catolicii cu Vaticanul, protestanţii, ortodocşii. Asta a ajutat creştinismul să devină o religie a păcii. Reformarea islamului nu este sarcina noastră, nu depinde de noi. Ar însemna o muncă titanică. Noi trebuie să ne protejăm pe noi şi pe musulmanii din Europa.

Vă bucură faptul că sunteţi un scriitor ecranizat?

Am aflat ştirea că Roman Polanski este interesat să-mi transforme cartea într-un film, era ca un vis transformat în realitate şi a fost un lucru nemaipomenit pentru cartea „Luni de fiere”. Am fost invitat recent la un post de televiziune împreună cu el. Nu îmbătrâneşte niciodată. Este la fel. Nu m-am implicat pe platou. Mi-a cerut opinia, nu i-a păsat de ea. El avea ideile lui. El e Roman Polanski, n-o să-i pese de ideile mele.

De unde vă luaţi inspiraţia?

Când eşti tânăr, ai idei spontane care vin din experienţa ta, din intuiţia ta. Pe măsură ce îmbătrâneşti, ideile devin mai rare şi e mai greu să le scoţi din creierul tău în fiecare dimineaţă. Când ai o idee o scrii, o notezi. Cu privire la romane, îmi spun ideile prietenilor, iubitei, familiei mele şi îi întreb: ce părere aveţi despre un roman, despre ideea asta. Dar să ai idei este lucrul cel mai dificil pe măsură ce înaintezi în vârstă. (...)

În ceea ce mă priveşte, ce mă ajută este insomnia, când te trezeşti în toiul nopţii şi eşti extrem de lucid, poţi să rezolvi puzzle-uri, îţi vin idei. Un alt lucru care mă ajută este alergatul, deoarece îmi oxigenează creierul. De asemenea, iubesc Alpii, o săptămână la altitudine mă ajută la scris.

În România avem un scandal destul de amplu în legătură cu construirea unei imense bisericii: Catedrala Mânturii Neamului. Credeţi că avem nevoie de un loc imens unde să ne rugăm ?

 Tradiţia creştină spune că Dumnezeu este în inima ta, nu într-o clădire de piatră sau marmură foarte scumpă. Fiecare religie a construit temple frumoase: avem Notre-Dame, Westminster Abbey, Moschea din Casablanca, în Maroc.Fiecare religie trebuie să aleagă între o expresie materială şi sufletească a religiei. Aşa că dacă îţi permiţi să construieşti o catedrală frumoasă şi nu e pe cheltuiala oamenilor săraci, e ok dar eu am auzit că Biserica Română este foarte bogată. Eu ca străin nu pot să vă spun dacă e bine. Dar primul lucru pe care-ar trebui să-l faceţi e să menţineţi în stare bună vechile mănăstiri şi biserici, în loc să construiţi altele noi. Dacă construiţi o biserică nouă, faceţi o lucrare de artă, nu faceţi cum fac saudiţii în lumea musulmană: să cheltuiţi mulţi bani pe ceva ce nu e frumos. Faceţi-o frumoasă, pentru viitoarele generaţii. 

A scris „ Noua dezordine amoroasă“

Romancier, eseist şi filosof francez, Pascal Bruckner s-a impus la mijlocul anilor 70 în cercul „noilor filosofi”, alături de Bernard-Henri Levy.  A fost profesor invitat al universităţii californiene Saint-Diego (1986–1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990–1994), colaborator la „Le Nouvel Observateur“ şi „Le Monde“. Figură-cheie a intelectualităţii pariziene, Bruckner rămâne un filosof al actualităţii. A scris eseurile „Mizeria prosperităţii“, „Euforia perpetuă“, „Noua dezordine amoroasă“. Este autorul romanelor „Luni de fiere“ (1981), adaptat pentru marele ecran de Roman Polanski, „Hoţii de frumuseţe“ (1997), „Căpcăunii anonimi“ (1998) şi „Iubirea faţă de aproapele“ (2005).

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările