Rameau cu Raluca Enea la Biserica Anglicană

Rameau cu Raluca Enea la Biserica Anglicană

Raluca Enea iubeşte clavecinul şi clavecinul o iubeşte pe ea

Bucureştiul omagiază în această lună cei 250 de ani trecuţi de la stingerea marelui compozitor francez Jean-Philippe Rameau (1683-1764) prin cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti. Unul dintre highlighturi este concertul „Rameau – 250“, susţinut în această seară, de la ora 19.00, la Biserica Anglicană de clavecinista Raluca Enea, una dintre puţinele noastre specialiste reale în muzica veche.

Ştiri pe aceeaşi temă

Repertoriul spectacolului cuprinde, în principal, selecţiuni din colecţia „Pièces de Clavecin en Concerts“ (1741) şi din opera lui Rameau „Les Indes Galantes“ (acelaşi program a fost susţinut, de curând, de Raluca Enea şi în Sala Mare a Ateneului Român). Pentru cei care nu ştiu, Biserica Anglicană se află la intrarea în parcul Grădina Icoanei, în prelungirea străzii Artur Verona, şi este una dintre cele mai interesante construcţii de epocă din Bucureşti.

Festivalul va continua cu „Par mes Chants“, un recital solo susţinut de Marco Horvat (Franţa, voce, teorbă şi chitară barocă), în Salonul Cerchez al Muzeului Cotroceni, miercuri 19 noiembrie, de la ora 19.00. În program, printre alţii: Girolamo Frescobaldi (1583-1643). Concertul de închidere a Festivalului are în program „Musicas Para la Camara de Isabel de Castilla“, fiind susţinut de Ansamblul de muzică veche Cinco Siglos şi soprana Delia Agúndez (Spania), vineri 21 noiembrie, la ora 19.00, de data aceasta la Palatul Bragadiru.

O artistă polivalentă

Dar cine este Raluca Enea, una dintre puţinele noastre specialiste reale în muzica veche (personal am mai asistat la un concert al ei la prima ediţie a festivalului, desfăşurat în fosta incintă a Centrului Cultural Maghiar)? Organizatorii de la Asociaţia Antiqva ne lămuresc. Raluca Enea, directorul artistic al Festivalului de Muzică Veche Bucureşti, ajuns în acest an la a noua ediţie, este, printre multe altele, o clavecinistă recunoscută în ţară şi în străinătate, cu concerte susţinute în România, Germania, Israel, Norvegia şi Ungaria.

Dincolo de dragostea ei faţă de „instrumentul nobililor“, Raluca este artist liric al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti, cadru didactic asociat şi doctorand al Universităţii Naţionale de Muzică, coordonator administrativ al Taberei Medievale pentru Copii, dar şi al unor proiecte educative şi de formare în domeniul muzicii vechi susţinute de Asociaţia Antiqva, şi a pus recent bazele primei Şcoli de Muzică Veche din România, unde oferă cursuri de clavecin.

Şcoală de muzică veche pentru copii

După cum spuneam, în cadrul acestei ediţii a Festivalului de Muzică Veche, Raluca Enea va avea un recital cu un program inedit, „Rameau – 250“, ales din creaţia de clavecin a aşa-numitului „muzician al Regelui Soare“ (formulare anacronică, pentru că Rameau şi-a câştigat notorietatea după moartea lui Louis XIV în 1715, dar nu mai contează; totuşi, muzicianul Regelui-Soare nu poate fi altcineva decât Lully, vezi şi excelentul film al lui Gérard Corbiau, „Le roi danse“), Jean-Philippe Rameau, care va fi susţinut astăzi la Biserica Anglicană, de la ora 19.00. Repertoriul spectacolului cuprinde, în principal, selecţiuni din colecţiile „Pièces de Clavecin“ (1724) şi ediţia pentru clavecin a operei „Les Indes Galantes“ (1735).

Deşi este un virtuoz al clavecinului care concertează frecvent în Bucureşti sau la manifestările de profil din ţară şi din străinătate, Raluca Enea susţine că nu se poate trăi din muzică veche, cu public cult şi diferit de cel al muzicii clasice. Din acest motiv, îşi asumă atâtea proiecte şi activităţi conexe, de la predare şi organizare de concerte, până la festivaluri, cursuri, tabere pentru copii. Mai mult, are şi un serviciu de bază, ca artist liric în Corul Filarmonicii la Ateneu.

Cel mai recent proiect al său, Şcoala de Muzică Veche, va oferi copiilor posibilitatea de a cunoaşte muzica veche sub toate aspectele, putând studia clavecin, vioară barocă, flaut traversier, flaut drept şi viola da gamba. În afară de cursurile predate de profesori cu specializări în străinătate, şcoala va oferi copiilor instrumente pentru studiul individual, posibilitatea de a concerta într-un cadru adecvat şi o formare artistică în sensul deplin al cuvântului.

O slujitoare a Barocului

De la vârsta de 4 ani, Raluca Enea a început cursurile de pian ale Şcolii Populare de Arte, unde, prin clasa a IV-a, profesoara şi-a dat seama că nu va putea cânta la pian, din cauză ca avea mâinile prea mici, şi i-a sugerat clavecinul. Ajunsă la Bucureşti la Universitatea Naţională de Muzică, a studiat pedagogie muzicală şi clavecin sub îndrumarea profesoarei Ogneanca Lefterescu.

„Pe vremea lui Ludovic, claveciniştii erau «nobles hommes», iar suflătorii erau «joueurs d’instruments», aşa că claveciniştii trebuie să fie mândri pentru că sunt nobili. Mie îmi place să zic «clavecinul – instrumentul nobililor». Clavecinele şi instrumentele din acea epocă în general erau minuţios ornamentate, la fel era şi muzica, şi vestimentaţia, şi arta plastică şi arhitectura sau celelalte arte, iar această ornamentare cerea un anumit nivel de educaţie şi ştiinţă a bunului gust şi rafinamentului. Clavecinul este sinonim cu muzica veche, în special în Barocul târziu. Pentru că atât ansamblurile camerale, cât şi cele orchestrale aveau întotdeauna în componenţă unul sau chiar două clavecine (de ce nu şi trei sau patru, ca în cazul lui Bach?), iar la operă nu exista nimic fără clavecin“, spune artista.

Începând din 1999, Raluca Enea a fost invitată în diverse ansambluri vocal-instrumentale cu care a susţinut recitaluri în Bucureşti sau în ţară. După studiile finalizate în România, a început specializările în străinătate, studiind clavecinul şi muzica de cameră alături de profesori renumiţi din Germania, Olanda, Belgia şi SUA.

Din 2005 şi-a continuat studiile de clavecin şi muzică veche în Germania, sub îndrumarea profesorilor Harald Hoeren, Glen Wilson şi Ketil Haugsand. A urmat apoi cursuri de perfecţionare susţinute de Menno van Delft (Olanda), Frédérick Haas (Belgia), Malcolm Bilson (SUA), cursurile Academiei din Sablé, sub îndrumarea profesorilor Françoise Lengellé şi Howard Crook (clavecin şi canto baroc), şi cursuri de muzică de cameră cu Jan de Winne, Marcel Ponseele şi Hervé Douchy (Belgia).

Citeşte şi: Rameau 250, sărbătorit şi la Bucureşti

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările