Svetlana Cârstean a ştiut încă din copilărie că trebuie să devină scriitoare. Spune că a fost aproape un automatism care a început să se manifeste de timpuriu, chiar de la vârsta de 12 ani, când a început să scrie proză. Poezia a venit pe nesimţite, în adolescenţă.
Înainte de Revoluţie şi înainte să împlinească 30 de ani, Carmen Firan s-a angajat la Editura Tehnică, condusă de Ion Iliescu. Imediat după căderea regimului comunist, a avut încredere în politicienii care păreau hotărâţi să ajute România, fără să ştie că mulţi erau „foşti securişti şi nomenclaturişti“. A simţit că a asistat la o farsă, una pe care o retrăieşte în America lui Donald Trump, unde locuieşte de mai bine de 20 de ani.
Marta Petreu, profesoară de istoria filosofiei şi autoarea unor volume de versuri şi proză precum „Scara lui Iacob“ şi „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“, povesteşte de ce i-a trecut prin gând să renunţe la scris. Îşi aminteşte, de asemeni, de moartea tatălui ei în adolescenţă şi de duminicile copilăriei, când se pitea în grădina familiei din comuna Jucu, să citească literatură în tihnă
Scriitoarea de origine rusă Ludmila Uliţkaia vorbeşte despre cum a fost trecerea de la genetică la literatură, o trecere iniţial forţată de cadrele impuse de Uniunea Sovietică. Povesteşte, de asemenea, cum vede Rusia de astăzi, aducând totodată şi o explicaţie pentru nostalgia faţă de regimul comunist, respectiv cel sovietic.
Un sat din inima Bărăganului cu puţin peste 2.000 de locuitori a devenit celebru în România datorită unei educatoare. Elena Bolânu, fiică a localităţii Movila, judeţul Ialomiţa, a scris 26 de cărţi auxiliare şi literatură pentru copii şi 20 de antologii. Materialul didactic, publicat de edituri de renume, se găseşte în toate librăriile din ţară şi este folosit de dăscăli în procesul de educaţie.
Jurnalista de televiziune Cristina Andrei, care a scris „Matriarhat“, un volum de povestiri despre dragoste, căsnicie, familie, vorbeşte despre efemeritatea presei, despre provocarea de a face literatură, despre scris şi viaţă, teme predilecte în proza sa.
INTERVIU Scriitoarea Anca-Melinda Coliolu, primul român distins cu titlul de „USA Today bestselling author“, crede că „unii oameni refuză să accepte schimbarea de orice fel, chiar dacă le-ar face viaţa mai uşoară“. Tânăra publică romane în toată lumea sub pseudonimul Melinda De Ross.
Proaspăt laureată cu unul dintre cele mai importante premii literare ale Uniunii Europene, scriitoarea Ioana Pârvulescu se va afla în Statele Unite, la prima ieşire internaţională după noul său triumf european, pentru a participa, ca invitat special, la o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român de la New York împreună cu mai multe importante organizaţii culturale şi academice new-yorkeze .
Hortensia Papadat Bengescu a fost soră de caritate la Crucea Roşie, în Gara Focşani, unde a îngrijit răniţi. Din această experienţă, care a marcat-o profund, s-a născut un roman celebru.
Anca-Melinda Coliolu este primul român care a reuşit să obţină unul dintre cele mai distinse titluri pe care le poate râvni un scriitor: „USA Today bestselling author“. Sub pseudonimul Melinda De Ross, scrie romane în engleză citite în toată lumea.
Scriitoarea nigeriană Chimamanda Ngozi Adichie povesteşte, într-o prelegere TED, despre ce înseamnă poveste unică şi ce aduc pericolele stereotipurilor într-o povestire.
Herta Muller, scriitoarea germană de origine română, a împlinit vineri, 65 de ani. Născută pe 17 august 1953, la Niţchidorf, în fosta Regiune Timişoara, actualul judeţ Timiş, Muller a fost laureată cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2009.
Când locuieşti în două ţări, iei cu tine câte ceva din fiecare, iar drumul devine un alt treilea spaţiu locativ. În timp, una dintre identităţi o ascunde pe cealaltă. Fie începi să uiţi de unde ai venit, fie să vezi locul în care ai ajuns prin ochii, acum obosiţi dar nostalgici, cu care ai plecat. Nu există un dozaj precis sau corect între cele două.
Scriitoarea Catherine Durandin face, în volumul „România mea comunistă“, o istorie personală a comunismului şi postcomunismului din România, prezentând cu obiectivitate o realitate nefardată a erorilor istorice.
Doina Popescu-Brăila este de părere că incidentul în care a fost implicată este simptomatic pentru România de azi, în care falsele valori sunt promovate cu insistenţă, iar manipularea este o modă. Scriitoarea brăileană crede că o parte de vină aparţine şi oamenilor buni, care preferă să stea deoparte.
Isteria „ambulanţei negre” care fură copii pentru organe a produs ieri seară o nouă victimă. Scriitoarea Doina Popescu iniţiatoarea turneului „Ambulanţa pentru Literatură” în care se plimbă prin ţară cu o dubită ca să-şi promoveze cărţile a fost la un pas de a fi linşată în timp ce se afla în maşina parcată în Capitală, în zona Gării de Nord.
Un fost senator PSD este acuzat că noaptea aruncă deşeuri din Capitală pe câmpuri din Ilfov şi Călăraşi
Dialog halucinant între ministrul Culturii şi un deputat PNL pe tema concedierii pilelor din instituţii: Şi amantele sunt oameni
Surse: Ciorna Guvernului Ludovic I. Ce nume au apărut peste noapte pentru ministere-cheie
La meci ca impostorii: Doi primari PSD au intrat fraudulos pe „Arena Naţională“. Cum au procedat
False oferte gratuite şi clauze contractuale abuzive sau cum mai este înşelat consumatorul român
Oficial în legalitate. Uber şi Bolt au primit aviz să funcţioneze în România
Huliganii care au provocat scandal în parcarea de la Club Ego au fost trimişi în judecată
Planul secret al cuplului Iohannis-Orban: Guvern PNL până în
februarie, după care se forţează anticipatele
Surse.
Cine va fi noul ministru al Justiţiei.
E singurul liberal care a votat legea recursului compensatoriu
Culise. Ce plan are Iohannis dacă Orban va fi respins de Parlament. Partidele care votează noul guvern