Hristos a înviat! Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti, Învierea Domnului este izvor de viaţă, lumină şi speranţă, care iese din adâncul existenţei şi se revarsă ca un balsam peste întreg universul creat, dându-i perspectivă transfiguratoare.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, afirmă că acordul Patriarhiei cu MAI este "în conţinutul său, până la ultima literă, în consonanţă cu toate reglementările stării de urgenţă" şi subliniază că România este o ţară şi o societate edificate pe valorile creştinismului, "nici creştinopată, nici creştinofobă".
Luni, 2 martie, creştinii ortodocşi intră în Postul Mare sau Postul Paştilor. Urmează 40 de zile în care rugăciunile trebuie susţinute cu renunţarea la anumite alimente şi obiceiuri.
Marele praznic al Învierii, Paştele, considerat sărbătoarea luminii şi a bucuriei în lumea ortodoxă, este celebrat în acest an pe 28 aprilie. De Paşte, natura se trezeşte la viaţă, oamenii caută să se înnoiască atât sufleteşte, cât şi trupeşte.
Sărbătorile pascale pentru credincioşii ortodocşi încep duminică şi se desfăşoară pe durata a trei zile. Ceremonii pascale au loc la Ierusalim şi peste tot în lume unde trăiesc comunităţi creştine.
Timp de 40 de zile, între Paşti şi Înălţarea Domnului, creştinii folosesc formula de salut: „Hristos a Înviat!”. Răspunsul dat tot de către credincioşi este „Adevărat a Înviat!”.
Ultima săptămână din Postul Mare este cunoscută de creştini ca Săptămana Patimilor sau Săptămâna Mare. Fiecare zi, începând de luni, după Florii, şi până sâmbătă, are o anumită semnificaţie.
De fiecare dată când ne apropiem de sărbătoarea Învierii Domnului, în spaţiul public începe dezbaterea pe tema folosirii corecte a cuvântului „Paşti” sau Paşte”.
Conform calendarului bisericesc, Postul Mare începe pe 11 martie şi se termină pe 27 aprilie. Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare.
Comemorarea Învierii rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii. În noaptea Învierii, la Călăraşi, mii de credincioşi vin să ia lumină. De altfel, lumânarea pe care o aprindem de Înviere are puteri miraculoase.
Una dintre temele de meditaţie din aceste ore de dinaintea Învierii Domnului este împlinirea în Iisus Hristos a profeţiilor din Vechiul Testament. Peste 300 de profeţii din profeţi precum Miheia, Isaia, Zaharia, Samuel, Ieremia, Ezechiel, Malehai, din Cartea lui Daniel, din Deuteronom, Levitic şi din Psalmi se împlinesc în Hristos. Iată câteva exemple.
Într-un comunicat în care arăta ce efective va scoate pe teren de Paşte, Poliţia Română a explicat că a luat aceste măsuri pentru ca „Sărbătoarea Naşterii Domnului“ să fie petrecută în „în linişte şi siguranţă“. Eroarea a fost corectată după aproximativ 45 de minute.
Catolicii şi protestanţii sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului, cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică.Cuvântul „Paşte” vine din ebraicul pesah - trecere. Paştele evreilor marchează trecerea „poporului ales” prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan.
Creştinii ortodocşi intră luni, 19 februarie, în postul Paştelui, cea mai aspră perioadă în care credincioşii sunt îndrumaţi să se curăţe de păcate. Postul se încheie pe 7 aprilie.
Majoritatea liderilor politici au ales să sărbătorească Învierea Domnului în ţară, alături de familie, cu toate că au fost şi excepţii. Preşedintele Klaus Iohannis a mers în weekend la Sibiu, pentru ca ulterior să plece în vacanţă în Spania, în timp ce premierul Sorin Grindeanu a fost, de asemenea, adeptul sărbătoririi Paştelui în România.
Lumina Sfântă de la Bierica Sfântului Mormânt din Ierusalim a ajuns de Paşte în casa fiecărui creştin ortodox din Suceava, dar şi din Cernăuţi. Lumina Sfântă a ajuns după ora 20.00 pe aeroportul sucevean, fiind aşteptată de credincioşi prezenţi la slujbele din noaptea de Înviere.
Zeci de mii de argeşeni ortodocşi au întâmpinat Învierea Domnului, ca şi fraţii lor catolici şi protestanţi, în faţa lăcaşelor sfinte.
În cuvântul Pastoral la Praznicul Învierii Domnului, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei vorbeşte despre dezbinarea comunităţii ecleziale şi a comuniunii liturgice.
Mii de bistriţeni au luminat sâmbătă seara străzile pe care sunt situate cele mai importante biserici din Municipiu. Deşi ploaia nu şi-a făcut apariţia şi în noaptea de Înviere, bistriţenii au fost nevoiţi să apeleze la haine mai groase, temperaturile fiind destul de scăzute.
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului şi-a înregistrat mesajul transmis enoriaşilor de Paşte, în care aminteşte şi de sloganul „Vrem spitale şi nu catedrale“. Ioachim Băcăuanul vorbeşte liber atât despre Învierea Domnului, cât şi despre atacurile la care este supusă Biserica Ortodoxă Română, fapt ce-i îndepărtează mai ales pe tineri, cărora înalta faţă bisericească le dedică şi un imn de laudă lui Hristos.
În jurul orei 21, la Aeroportul Internaţional din Bacău sunt aşteptate delegaţiile Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi a Mitropoliei Moldovei, care au luat Lumina Sfântă, în jurul orei 18.30, în Salonul Oficial al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă din Capitală, unde a fost adusă cu un avion special închiriat de Patriarhie, de la Ierusalim.
Creştinii romano-catolici din întreaga lume sărbătoresc, duminică, 27 martie, Învierea Domnului. Diaconul Edgar Vulpe de la Episcopia Romano-Catolică de Chişinău a declarat pentru IPN că, în mare parte, tradiţiile, sentimentele şi motivaţia creştinilor catolici pentru Înviere sunt aceleaşi ca şi ale creştinilor ortodocşi.
Papa Francisc propune stabilirea unei date comune a Paştelui, pentru ca ortodocşii şi catolicii să poată sărbători în aceeaşi zi Învierea lui Isus. Mai exact, vineri seara la cea de-a treia Reculegere Mondială a preoţilor, suveranul Pontif a afirmat, că Biserica Catolică este dispusă să stabilească o dată fixă pentru Paşte, în aşa fel încât Învierea lui Isus să poată fi sărbătorită simultan de toţi creştinii – catolici, protestanţi sau ortodocşi.
Duminica Luminată este cunoscută şi ca Duminica Sfântului Apostol Toma - Duminica Tomii sau Tomei. Este duminica tuturor necredincioşilor, care au pus la îndoială minunea cea mare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Vă prezentăm semnificaţia fiecărei zi din Săptămâna Luminată care marchează perioada imediat următoare Duminicii Paştelui.
Ca în fiecare an, milioane de români au fost noaptea trecută la slujba de Înviere şi la miezul nopţii au luat Sfânta Lumina.
În Apuseni, pe lângă datinile tradiţionale cunoscute, în fiecare an, de Paşti, se derulează un alt obicei, care a devenit tradiţional. ”Puşcatul cu carbid” se practică în tot Postul Paştelui, dar mai ales în Săptămâna Mare şi, în special, în Noaptea Învierii.
În multe gospodării din satele Mărginimii Sibiului localnicii păstrează şi acum cu sfinţenie obiceiuri vechi de sute de ani.
Fiecare simbol al sărbătorii pascale are un sens spiritual pe care duhovnicii îl tălmăcesc. Credincioşii trăiesc astfel cel mai important moment al creştinătăţii.
An de an, credincioşi din toate colţurile lumii aşteaptă în noaptea de Înviere în faţa Mormântului Sfânt din Ierusalim pentru a lua lumină. Deşi unii spun că este vorba despre o înşelătorie, feţele bisericeşti susţin că Lumina coboară direct din cer şi în primele câteva secunde nu arde.
Bilanţ COVID: Sub 4.000 de cazuri noi de infectare. Foarte puţine teste efectuate în ultimele 24 de ore. Numărul de pacienţi la ATI rămâne peste 1.200
DNA:
Şeful de la Permise Auto Suceava putea să
încaseze şi 20.000 de euro mită într-o singură zi
Bilanţ COVID: Aproape 8.500 de noi infectări. 172 de oameni au murit, iar 1.226 de pacienţi sunt internaţi la ATI
„Cruciada“ înalt prea-răzvrătitului Teodosie în Constanţa carantinată. Poliţia a intrat peste el la slujbă
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale
Ipoteza anchetatorilor în cazul agentului găsit cu gâtul tăiat: şi-a pus capăt zilelor, după ce s-a vindecat de COVID. „Intrase într-o depresie profundă“