Firmele cu capital autohton s-au dezvoltat promiţător în ultima perioadă, însă acestea aşteaptă şi mai multe semnale pozitive, iar creşterea investiţiilor străine ar susţine acumularea mai rapidă a capitalului românesc, susţine consilierul prezidenţial pe probleme economice.
Investiţiile străine directe au totalizat în primele şapte luni din acest an 2,34 miliarde de euro. Dar, în acelaşi timp, balanţa veniturilor primare - care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini - a înregistrat un deficit de 2,75 miliarde de euro potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).
Investiţiile străine directe au totalizat în primul semestru 2,036 miliarde de euro, în creştere cu 22,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).
Un număr de 15 companii din China sunt interesate de investiţii şi oportunităţi de cooperare în România, cele mai numeroase fiind din domeniul infrastructurii, acestea interesându-se dacă există licitaţii şi investiţii în ţara noastră şi cât ar dura obţinerea aprobărilor necesare, a declarat, într-un interviu pentru ziarul „Adevărul“, Lu Xinhua, fost viceministru de Externe al Chinei şi preşedinte al Consiliului de Promovare a Cooperării Sud-Sud.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) estimează că decizia recentă a Guvernului, de a scuti de impozit veniturile realizate de cercetători de la 1 august, va avea ca efect creşterea investiţiilor străine în domenii de vârf precum tehnologia informaţiei, comunicaţii, biofarmaceutică, biotehnologii şi industria auto şi va încuraja micile firme să investească în cercetare.
Investiţiile străine directe au însumat în primele cinci luni 1,117 miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care firmele cu capital străin au rambursat împrumuturi către companiile-mamă de 592 de milioane de euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).
În timp ce societăţile cu capital românesc au bilanţuri pozitive, companiile cu acţionariat din afara ţării realizează cifre de afaceri mai mari, dar depun bilanţuri care dau sold negativ. Acestea trimit în ţările de origine rate la împrumuturile anterioare în locul părţilor din profit, pentru care ar trebui să plătească impozite.
Investiţiile străine directe în România s-au redus cu 23,8% în primele patru luni, la 887 de milioane de euro; în acelaşi timp, datoria externă a României a scăzut la 88,4 miliarde de euro, arată datele raportate luni de Banca Naţională a României (BNR).
Numărul societăţilor cu capital străin nou înfiinţate în primul trimestru din 2016 a scăzut cu 15,2%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 1.327, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), potrivit Agerpres.ro.
România a pierdut o investiţie de jumătate de miliard de euro a grupului german Daimler, care produce maşinile Mercedes, din cauza infrastructurii slabe, a declarat, miercuri, vicepremierul Costin Borc. Oficialul spune că producătorul auto a solicitat un termen de 17 ore pentru livrarea componentelor de la noua fabrică până la Bremen, imposibil de atins din România din cauza stării drumurilor.
Firmele străine au realizat, în primele trei luni din acest an, investiţii directe în România de 775 milioane de euro, cu 12% mai mici decât nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Anul trecut, Produsul Intern Brut a crescut doar ca medie naţională, cu 3,7%, faţă de 2014. În Ialomiţa şi Sălaj, economia locală a scăzut cu 0,7%, iar în Teleorman - cu 2,1%. În 2008, când economia creştea cu 7,3%, 14 judeţe ieşiseră pe minus, anticipând criza din 2009-2010.
Firmele străine au făcut, în prima lună din acest an, investiţii directe în România în valoare de 286 de milioane de euro, nivel mai scăzut decât cel din ianuarie 2015, arată datele publicate, marţi, de Banca Naţională a României (BNR). În acelaşi timp, balanţa externă de plăţi a României a înregistrat, în prima lună din acest an, un excedent de 168 de milioane de euro, în scădere cu 46% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Bucureştiul, Ilfovul, Timişul, Clujul şi Sibiul domină topul salariilor, cu câştiguri medii de peste 2.000 de lei, acestea fiind şi preferatele investitorilor veniţi de peste graniţă. Tot aici, şomajul este la cote minime.
Relansarea economică din ultimii ani este greu de contestat. Ce ar trebui restartat şi ce nu în economia românească. De Cristian Socol
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,04 miliarde de euro, comparativ cu 2,42 miliarde de euro în 2014, arată datele transmise vineri de Banca Naţională a României.
Două treimi dintre directorii executivi din România se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei economice în 2016, însă pe de altă parte aproape toţi văd economia subterană drept o problemă, în special pentru că se evită impozitarea prin neindicarea veniturilor reale, arată un studiu KPMG, citat de Mediafax.
Investiţiile străine directe au totalizat în primele nouă luni 2,51 miliarde euro, în creştere cu 66,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce în septembrie au fost plasate fonduri de 215 milioane euro, la fel ca în august, fiind printre cele mai mici sume intrate în cursul anului, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Încă nu am închis anul 2015, dar ne aflăm într-un moment potrivit pentru a evalua parcursul de până acum în domeniul energetic. Mai sunt multe de făcut la capitolul de planificare strategică. Situaţia economică a unor companii s-a deteriorat semnificativ în ultimul an. Trebuie să ne clarificăm poziţia faţă de investitorii privaţi, autohtoni sau străini, dacă îi dorim cu adevărat implicaţi în dezvoltarea sistemul energetic naţional
Investiţiile străine directe au crescut în primele opt luni cu 61,4%, la aproximativ 2,3 miliarde de euro, după ce în august investitorii au plasat 215 milioane de euro pe piaţa locală, printre cele mai slabe luni din acest an, maximul fiind atins în martie, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
În regiunea Bucureşti-Ilfov, străinii au alocat, în ultimii 25 de ani, aproape două treimi din totalul de 60,1 miliarde de euro, în timp ce Moldova a atras mai puţin de 3% din acest capital. Investitorii preferă sectoarele industrial, bancar şi energetic.
După 25 de ani în care atragerea de investiţii străine a fost piatra de temelie a dezvoltării Poloniei, polonezii par că îşi vor economia înapoi. Par a dori să iasă de sub tutela cartierelor generale de la Berlin sau Hamburg, pentru a gestiona de unii singuri afaceri care, până mai ieri, le-au servit drept şcoală şi model.
Investiţiile străine directe au însumat 2,08 miliarde de euro în primele şapte luni, în creştere cu 15,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2014, din care participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au înregistrat 1,23 miliarde euro, iar creditele intragrup s-au ridicat la 856 milioane euro, potrivit Băncii Naţionale a României.
Bucureştiul, Ilfovul şi judeţele cu infrastructură dezvoltată au atras cele mai multe investiţii în societăţi cu participare străină la capital, în timp ce judeţele din sud şi cele cu infrastructură precară numără doar câteva companii.
Numărul societăţilor nou înfiinţate cu participare străină la capitalul social subscris a fost, în primele şase luni ale anului, de 3.054, dintre care 507 în luna iunie, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), consultate de Agerpres.
Investiţiile străine directe s-au ridicat în primele cinci luni la aproape 1,29 miliarde de euro, în urcare cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce în mai au fost atrase fonduri de 123 de milioane de euro, al doilea cel mai redus nivel din acest an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Anul acesta, producătorul de echipamente pentru curăţenie Kärcher va începe construcţia unei fabrici la Curtea de Argeş, extinzându-şi astfel capacitatea de producţie în Europa, se arată într-un comunicat al companiei germane. Pe lângă Dacia Piteşti şi Dr. Oetker Curtea de Argeş, Kärcher va deveni, astfel, o nouă investiţie străină de pe tronsonul viitoarei autostrăzi Sibiu-Piteşti.
Modificările aduse sistemului de acordare a certificatelor verzi din energie nu s-au lăsat aşteptate. În piaţă se fac deja scenarii de creştere cu 50% a preţului energiei electrice, investiţii de sute de milioane de euro au fost îngheţate, iar unii dintre marii investitori străini din domeniu se gândesc chiar la un exit din România, notează Adevărul Financiar.
Preşedintele Klaus Iohannis se declară dezamăgit de faptul că investiţiile publice sunt tot mai reduse, punctând că Guvernul solicită „paradoxal“ spaţiu fiscal-bugetar pentru investiţii.
Premierul Victor Ponta, a anunţat că, la începutul lunii iunie, va prezenta Parlamentului „direcţiile viitoare de dezvoltare“ ale României.
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America
Cum va arăta noua taxă auto. Tot ce trebuie să ştii despre ea
Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte
Primarii PNL şi PSD pun tunurile
pe Vlad Voiculescu