Un superb conac care a aparţinut unei importante familii boiereşti de origine fanariotă a fost lăsat în paragină şi este aproape de colaps. Deocamdată, nu există soluţii pentru reabilitarea lui.
Arnăuţii erau cei mai renumiţi mercenari care asigurau paza domnitorilor Principatelor în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Războinici din tată-n fiu proveniţi din sălbăticia Balcanilor, aceştia au căpătat o conotaţie negativă în folclorul românesc, mai ales fiindcă îi vânau pe haiduci.
La Mănăstirea Războieni, în Neamţ, ultima diminică din această lună este ziua în care se cinstesc eroii, un ceremonial militar având loc la monumentul zidit acum 125 de ani
O inedită expoziţie despre viciile, tabieturile şi pasiunile protipendadei româneşti a fost vernisată recent la Neamţ, cei care i-au trecut pragul spunând că nu trebuie ratată.
Doi mari boieri moldoveni, Constantin Cantacuzino şi domniţa Safta Brâncoveanu, s-au remarcat prin acte filantropice de anvergură în epocile în care au trăit
Doi boieri botoşăneni din secolul al XIX-lea s-au numărat printre cei mai renumiţi filantropi români ai vremurilor lor. Şi-a dedicat viaţa educării copiilor de ţăran, dar şi modernizării societăţii româneşti. Au lăsat prin testament întreaga lor avere pentru a fi folosită în scopuri sociale.
Haiducul Coroi este şi acum un personaj de legendă foarte apreciat în satele Botoşaniului. Oamenii păstrează în folclorul local o serie de aventuri spectaculoase ale banditului Coroi, unde-şi dovedea curajul şi mai ales inteligenţa deosebită.
Atacul de noapte din 1462, condus de Vlad Ţepeş contra armatelor otomane, este considerat o importantă victorie valahă împotriva sultanului. În realitate atacul nu şi-a atins obiectivul principal, iar războiul a fost pierdut în cele din urmă de domnul muntean.
Piesa de bază a unei expoziţii organizate cu prilejul bicentenarului Revoluţiei de la 1821 este sabia de tezaur a lui Tudor Vladimirescu, care i-a fost dăruită de un ţar.
Legendele cartierelor ieşene aprind discuţii controversate chiar şi în prezent. Unele dintre ele aduc aminte despre popoarele invadatoare, iar altele despre vremurile boeme, cu bordeluri fel de fel, în centrul oraşului.
Casa de pe strada Dionisie Lupu, aflată într-una dintre cele mai vechi zone ale Capitalei, a fost recent restaurată. Construită în 1860 de familia boierească Miclescu, casa şi-a recuperat frumuseţea datorită Irinei Bossy Ghica, stră-strănepoata lui Grigore Cantacuzino, ajutată de o echipă de arhitecţi şi restauratori. Surpriza cea mai mare a fost că, într-una dintre camere, sub parchet, specialiştii au descoperit şi scheletul unui bărbat.
Barbu Catargiu a transformat satul Maia, din inima Bărăganului, într-un magnet pentru oamenii influenţi ai vremii. La fiecare sfârşit de săptămână, boierii se adunau în faţa conacului fostului prim-ministru, care îşi construise un adevărat colţ de rai, cu grădini englezeşti, proiectate de celebrul arhitect german Wilhelm Mayer
Familia de boieri Georgescu-Fuerea a construit, la Slobozia, pe când localitatea era o simplă comună agricolă, una dintre cele mai mari fabrici de făină din România. Însă prosperitatea a fost curmată brusc, când statul a cerut ca moara să fie distrusă, pentru a nu fi capturată de nemţi, în Primul Război Mondial.
O slujnică ajunsă stăpâna casei în familia unui negustor din perioada interbelică a ajuns şefa unei bande de hoţi după ce şi-a executat complicele, spun poveştile bătrânilor din sat, consemnate într-o carte.
Şi-au luat numele de la satul în care s-au născut, au scris istorie în prima jumătate a secolului trecut, dar sunt aproape uitaţi în localitatea natală. Prigoniţi de comunişti, Alimăneştenii au fost, o parte, aruncaţi în puşcării, alţii au reuşit să fugă peste hotare.
Pentru a-şi menţine prestigiul rangului, dar şi pentru a avea o cât mai aleasă reputaţie, boierii români recurgeau de multe ori la cheltuieli faraonice pentru lux şi servitori, dar şi pentru mese bogate oferite invitaţilor sau pentru milostivirea săracilor. De multe ori ajungeau la sapă de lemn.
Romii au fost exploataţi crunt de-a lungul istoriei medievale şi chiar la începutul epocii moderne în Principatele Române. Aduşi ca robi pe moşii boiereşti sau mănăstireşti, stăpânii aveau drept de viaţă şi de moarte asupra lor. Călătorii străini spun că ţiganii erau trataţi mai rău decât animalele.
Deşi în urmă cu mai bine de doi ani se semna contractul de finanţare pentru proiectul „Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş“, lucrările tot nu au început. Până acum, au fost organizate două licitaţii pentru reabilitarea reşedinţei secundare a lui Vlad Ţepeş, însă ambele au fost anulate după ce câştigătoarele licitaţiilor au avut multe probleme.
Răscoala de la 1907 a provocat, deopotrivă, moartea a mii de ţărani şi moşieri. Statisticile arată că la nivel naţional au murit peste 11.000 de ţărani, iar alţi 10.000 au fost arestaţi şi condamnaţi la ani grei de ocnă.
Unul dintre cei mai cruzi voievozi din istoria românilor a fost Mircea Ciobanul. Fost vânzător de oi ajuns domnitor al Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul i-a ucis pe toţi cei care i-au stat în cale. Se spune că pe mulţi i-a torturat ca să-i lase fără averi.
Construit la începutul anilor 1700, Conacul Krupenschi, situat în comuna Podoleni, judeţul Neamţ, a început să se degradeze în anii comunismului, dar distrugerile ireparabile au survenit în 2011 din cauza unui adolescent iresponsabil.
Am scris, cum bine se ştie, în Flacăra lui Adrian Păunescu, de pe timpuri, foarte mulţi ani la rând o rubrică intitulată Opinia unui alegător, rubrică suspendată prin 1984, mi se pare, după apariţia tabletei intitulată „Forţa prostiei I”, care a determinat şi interzicerea revistei de a-mi mai publica rubrica.
Deşi acum un an, pe 14 martie 2018, se semna contractul de finanţare pentru proiectul “Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, lucrările încă nu au început. Problema este cu atât mai delicată cu cât reabilitarea cetăţii ce a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş trebuie finalizată până în mai 2020.
Astăzi se împlinesc 163 de ani de la „abolirea sclăviei ţiganilor“. Pe acest teritoriu a existat cea mai lungă robie de pe faţa Pământului. 500 de ani în care nişte oameni nu au fost consideraţi oameni doar pentru că aparţineau unui grup minoritar. Textul pe care îl ofer este doar o încercare timidă de aducere aminte a cadrului social care a făcut posibil ceea ce Alecsandri numea „marea ruşine de pe obrazul acestui neam“.
O casă somptuoasă, cum nu se mai văzuse prin părţile locului, a fost construită la începutul secolului trecut la Deveselu de cel mai bogat moşier român pentru cumnata sa.
Vlad Ţepeş este cu siguranţă unul dintre cei mai faimoşi voievozi români, inclusiv peste hotare. Cu toate acestea, viaţa voievodului muntean ascunde multe mistere. Iar unul dintre cele mai puţin cunoscute evenimente din viaţa lui Vlad Ţepeş este chiar felul în care şi-a găsit sfârşitul. Există numeroase supoziţii privind cauzele morţii lui Drăculea, unele fanteziste, altele cât se poate de plauzibile, dar greu de dovedit cu certitudine.
Până la dezrobirea lor, în 1856, în Moldova şi Ţara Românească locuiau un sfert din romii din Europa, respectiv peste 200.000.
La data de 6 martie 1486, Ştefan cel Mare a avut una dintre cele mai grele bătălii în care i-a înfruntat pe turci. Deşi a fost învins, domnitorul moldovean a reuşit să-şi păstreze tronul cu ajutorul venit din partea boierilor săi apropiaţi, după ce o altă parte a boierimii sale l-a trădat.
Pornind dinspre Bucureşti spre Braşov, odată ce ai trecut de Ploieşti trebuie să te abaţi de la Drumul Naţional şi să faci stânga spre comuna Floreşti şi de aici la Filipeştii de Pădure şi Măneşti. Sunt trei dintre cele mai importante puncte pe o harta imaginară a drumului conacelor care au aparţinut odinioară Cantacuzinilor, una dintre cele mai importante familii de boieri din Ţara Românească.
După Războiul de Independenţă a României, dar şi în perioada interbelică, în ţara noastră au apărut marile averi antreprenoriale şi oamenii foarte bogaţi.
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români
Cenaclul Flacăra, reînviat cu scandal. Ce a însemnat fenomenul epocii comuniste pentru generaţia în blugi