În luna noiembrie 2008 aveam să mă văd cu Ludovic Orban, pe atunci un exilat în PNL-ul lui Crin Antonescu. Se întâmpla la biroul său din centrul Bucureştiului şi situat pe bulevardul Magheru, la doar câteva sute de metri de Universitate.
Dezideratul existenţei unui singur stat românesc reprezintă singurul proiect de Ţară serios şi el nu este de ieri sau de astăzi, ci enunţat de către tinerii intelectuali români încă din timpul revoluţiei de la 1848.
Pe data de 1 decembrie, atunci când sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, unioniştii se vor afla la Alba Iulia, aşa cum au făcut în fiecare an.
„Semnează pentru unirea cu Basarabia“ reprezintă o campanie stradală de strângere de semnături pentru modificarea Constituţiei şi care are drept principal scop transformarea României într-un stat unionist. Dar care este miza reală a acestei campanii, ce ascunde ea, de fapt, având în vedere că deja Parlamentul a votat o Rezoluţie de Unire a celor două state româneşti.
Pe 23 august 1939, Germania Nazistă (Ribbentrop) şi Rusia Bolşevică (Molotov) aveau să semneze un tratat de neagresiune, dar care cuprindea şi o anexă secretă ce viza, printre altele, şi dezmembrarea României.
Cinci zile din Anul Centenar vor da activiştii unionişti pentru a merge în Marş pentru Basarabia. Un gest simbolic plin de însemnătate şi care arată implicarea românilor de pe cele două maluri de Prut în procesul de unire a celor două state româneşti.
În faţa notarului public a luat astăzi naştere grupul de iniţiativă privind colectarea de semnături pentru modificarea Constituţiei: politica unionistă urmează a fi înscrisă ca obligaţie constituţională.
Doi candidaţi unionişti s-au declarat înscrişi la acest moment în cursa pentru ocuparea postului de primar al capitalei celui de al doilea stat românesc, Chişinău. Un vis s-a spulberat: cel al unioniştilor "Uniţi", care nu se "canibalizează" pentru o bucată cât mai importantă din "ciolan".
Declaraţia de Unire a României cu Republica Moldova aprobată pe data de 27 martie 2018 nu are doar o profundă valoare simbolică, dar produce la acest moment consecinţe practice extrem de favorabile. Deşi, aparent, pare a fi o simplă declaraţie aniversară, în fapt prin aprobarea ei de parlamentari se realizează cadrul legal pentru instituirea Unionismului ca şi politică de stat.
Unirea se poate face dacă un număr suficient de cetăţeni se vor convinge că aceasta este calea corectă. În acest sens este însă imperios necesar să avem un discurs unitar şi să nu atacăm valorile în care oamenii cred. De aceea, în acest articol, prin consultarea cu factorii implicaţi, vă propunem un discurs pentru anul 2018, un discurs care să ducă la Unire.
O manifestaţie publică impresionantă se desfăşoară astăzi la Chişinău. Moldovenii au ieşit în stradă ca să ceară Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul a marcat 100 de ani de la momentul magnific de acum 100 de ani, atunci când Sfatul Ţării din Basarabia a decis, pe 27 martie 1918, să se unească pe veci cu România.
Peste 100.000 de moldoveni sunt aşteptaţi să participe duminică la Marea Adunare Centenară. Evenimentul va avea loc la Chişinău şi români din toate colţurile lumii se vor strânge să ceară Unirea dintre România şi Republica Moldova. Va fi cea mai mare manifestaţie stradală din istoria Republicii Moldova, după cea care a dus la declararea Independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică.
Peste 60% din localităţile Republicii Moldova vor vota Unirea cu România până la finele lui 2018. S-a început cu o localitate pe zi şi s-a ajuns şi la patru-cinci. Dar acesta este doar vârful aisbergului: multe aşteaptă 27 martie 2018 sau 1 decembrie 2018 pentru ca festivalul să fie complet.
Igor Dodon cere organizarea unui referendum pentru Unirea Republicii Moldova cu România. La momentul în care face această afirmaţie, peste 30% din cetăţeni sunt favorabili, dar cam tot atâţia sunt indecişi. Sunt pregătiţi Unioniştii pentru un astfel de moment?
Opaci, Parcova, Festeliţa, Bardar, Ruseştii Noi au votat deja Unirea cu România. Ca în 1918 tăvălugul Unirii vine de jos în sus: primarii şi Consiliile locale au decis să voteze Unirea cu România, iar procesul nu se va opri acum.
Gest ofensator al ambasadorului Rusiei la Bucureşti, prezent la evenimentele de la Mărăşeşti cu „panglica ocupantului“ în piept. Mesajele Unioniste au fost cenzurate, sau cel puţin aşa au încercat oficialităţile judeţului în fruntea căruia se află Marian Oprişan, „ultimul baron“ al României.
Sute de localităţi din Republica Moldova au fost luate la pas de tineri dornici să promoveze adevărul despre necesitatea şi drepturile ce rezultă din Unirea cu România. Este al doilea an de campanie de informare de la om la om.
Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, face speculă cu paşapoartele moldoveneşti. Totul se rezumă acum la cât vor costa aceste paşapoarte ce oferă libera circulaţie în spaţiul european. Cu toate acestea, altele sunt motivele pentru care se întâlnesc pe 23 martie guvernele României şi Republicii Moldova.
Teodor Meleşcanu a afirmat în cadrul audierilor din Parlament că Unirea dintre România şi Republica Moldova este probabilă în viitorul apropiat şi a precizat şi calea prin care acest lucru se poate face: proiecte prin care cetăţenii să vadă că României îi pasă de ei.
Declaraţiile politice despre Unirea Moldovei cu România pot influenţa percepţia publică despre realizarea acestui deziderat naţional. Ultima declaraţie a preşedintelui României, Klaus Iohannis, despre Unirea Basarabiei aduce în discuţie necesitatea schimbării atitudinii şi implicării României.
Fac un apel frăţesc către primarii din Republica Moldova: scoateţi oamenii la vot şi îndrumaţi-i să pună ştampila pe Maia Sandu. Venirea lui Igor Dodon va însemna revenirea la epoca Voronin, cea în care nivelul de investiţii era zero.
Ce vor unioniştii care au rămas în stradă: solidaritate politică în jurul proiectului de ţară iniţiat de paşoptişti. Haideţi să nu lăsăm Ţara precum Autostrăzile: neterminată.
Manifestaţia Unionistă a decurs perfect, fără incidenţe, fără provocări, cu mii de tineri paşnici şi frumoşi. Nimic nu anunţa că ar fi justificată o intervenţie... a da... poate dorinţa de discreditare a guvernului.
Unirea TV emite începând de astăzi la Chişinău. Primul post de televiziune din Republica Moldova ce are ca principal obiectiv prezentarea adevărului în vederea spargerii barierei informaţionale existente în media TV din al doilea stat românesc.
Zeci de persoane care susţin Platforma Unionistă Acţiunea 2012 au protestat, marţi, în Piaţa Universităţii din Capitală, faţă de declaraţiile ambasadorului Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, care a spus, pe 28 august, că Republica Moldova nu e România.
Programul Cunoaşte-ţi ţara este în plină desfăşurare: 100 000 de români din Republica Moldova, din toate localităţile celui de al doilea stat românesc, vor veni timp de trei zile în ţara lor, România. În plină desfăşurare, programul se dovedeşte a fi un real succes, participanţii fiind extrem de încântaţi de ceea ce văd.
Sute de tineri din Republica Moldova vor participa în această vară la cea mai importantă campanie de informare de la om la om ce s-a desfăşurat vreodată în această ţară. Aceştia vor porni într-o caravană pe biciclete care va străbate toate localităţile din al doilea stat românesc.
Şoc şi groază: unioniştii de pe ambele maluri ale Prutului nu se opresc. Anunţul a fost făcut de către Acţiunea 2012. Ce va spune preşedintele Iohannis despre asta? Se pare că şi mafia PSD este implicată. Explicaţia completă în articolul care urmează!
În urmă cu câteva săptămâni, Acţiunea 2012, organizaţie non-guvernamentală, a organizat la Parlament o manifestare dedicată parteneriatelor dintre localităţile din România şi din Republica Moldova.
O mulţime impresionantă s-a adunat duminică la Chişinău pentru a sărbători, dar şi pentru a cere din nou reUnirea României cu Republica Moldova. Evenimentul s-a desfăşurat în data de 27 martie 2016, la 98 de ani de când reprezentanţii Basarabiei au cerut revenirea la ţara mamă, proces ce a dus în cele din urmă la formarea României Mari.
Cacealmaua eliminării pensiilor speciale: de ce proiectul adoptat de Parlament este sortit respingerii la CCR
VIDEO Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, despre anularea pensiilor speciale: „Un judecător traumatizat este un posibil judecător uşor şantajabil”
Bilanţ nou în epidemia cu coronavirus din China: 106 morţi, 1.300 de noi cazuri de infectare
Tânărul din Bacău internat la Matei Balş nu are coronavirus. Ce boală are pacientul
Ofensiva lui Bashar al Assad obligă mii de civili să fugă în Turcia
Prognoza meteo: Iarna se întoarce. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori, în ce zone loveşte viscolul
O mamă şi cele două fiice, umilite pentru că erau „prea voluminoase” pentru a zbura la clasa business
Culisele luptei pentru putere din PSD: Ciolacu şi Grindeanu vor şefia
partidului. Paul Stănescu, prins la mijloc
Apple, în conflict cu Uniunea Europeană: standardizarea porturilor de încărcare „împiedică inovaţia“
Diagnosticate cu cancer la sân, o mama şi fiica ei, care au suferit operaţii de mastectomie, au beneficiat, în final, de reconstrucţii mamare