România, ţară fără probleme de şomaj

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
România are o rată a şomajului (7,3%) mai mică decât Marea Britanie (7,4%), Franţa (10,8%) sau Italia (12,7%).
România are o rată a şomajului (7,3%) mai mică decât Marea Britanie (7,4%), Franţa (10,8%) sau Italia (12,7%).

Primul raport al Institutului European de Statistică (Eurostat) pe anul 2014 prezintă situaţia somajului la nivelul Uniunii Europene. Pentru România, veştile sunt uşor pozitive, în condiţiile în care ţara noastră înregistrează o rată a şomajului de 7,3%. Adică a opta cea mai mică dintre toate statele Uniunii, în timp ce rata şomajului la nivelul celor 28 de state este de 10,9%.

La nivelul zonei euro, rata şomajului atinge 12,1%. Ceea ce înseamnă ca România se află în afara nisipurilor mişcătoare, având o rată a şomajului mai scăzută decât cea înregistrată în ţări precum Marea Britanie (7,4%), Franţa (10,8%) sau Italia (12,7%). În continuare, situaţia cea mai delicată în privinţa şomajului le are drept protagoniste pe Spania (26,7%) şi pe Grecia (27,4%). Toate aceste date statistice se referă la situaţia înregistrată în luna noiembrie a anului 2013.

În termeni reali, noile date consemnează un trend uşor descendent al şomajului din ţara noastră, dacă ţinem cont că, în vară, rata şomajului atingea 7,6%. Desigur, nu este o scădere substanţială, însă în interpretarea unor astfel de date extrem de importante sunt şi tendinţele care sunt evidenţiate. Astfel, România are în continuare una dintre ratele mici ale şomajului în Uniunea Europeană. Ţara noastră este departe de plutonul ţărilor cu şomaj alarmant. Rate mai scăzute decât cele înregistrate de România se regăsesc în Austria (4,8%), ţara cu cel mai mic şomaj din UE, Germania (5,2%), Luxemburg (6,1%), Malta (6,4%), Cehia, Danemarca şi Olanda, toate trei cu 6,9%.

Comparativ cu perioada similară a anului 2012, rata şomajului a crescut în 14 state şi a scăzut în celelalte 14. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Cipru (de la 13,3% la 17,3%), Italia (de la 11,3% la 12,7%), Grecia (de la 26% la 27,4%) şi Olanda (de la 5,6% la 6,9%). Cele mai mari scăderi ale şomajului au fost consemnate în Irlanda (de la 14,3% la 12,3%), Letonia (de la 14% la 12%, Lituania (de la 13% la 11,3%), Portugalia (de la 17% la 15%) şi Ungaria (de la 11% la 9,5%).

Trebuie sublinat că, de la preluarea guvernării de către USL, Cabinetul Ponta a depus eforturi mari pentru îmbunătăţirea gradului de ocupare al forţei de muncă. Misiune deloc facilă, dacă ţinem cont că, în perioada 2008-2011, aşa-zisele măsuri de reformă şi planul de austeritate propus de guvernările PDL au condus la disponibilizarea a nu mai puţin de 740.000 de angajaţi şi la închiderea a zeci de mii de firme.

În contextul în care tot mai multe IMM-uri îşi încetau activitatea fiind împovărate de datorii, Cabinetul Boc a crescut TVA cu cinci procente şi a adoptat impozitul forfetar. Mediul de afaceri nu numai că a fost sufocat, dar impredictibilitatea asociată măsurilor adoptate de PDL a alungat şi potenţialii investitori, amplificând sentimentul general de nesiguranţă. Tot acest climat a avut un impact direct şi asupra ratei şomajului care a crescut exponenţial. Fără a invoca argumentul grelei moşteniri, adevărul este că lupta pe care o poartă de peste un an şi jumătate Guvernul condus de Victor Ponta este aceea de a restabiliza economica României, singurul vector care poate reduce pe termen mediu şi lung rata şomajului, prin crearea de noi locuri de muncă.

Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză şi Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din a doua parte a anului trecut, în luna iunie 2013, faţă de decembrie 2012, a crescut numărul salariaţilor cu 70,6 mii persoane. Au încetat activitatea 22,6 mii persoane, ponderea cea mai mare fiind în industria energetică (5,5 mii persoane), intermedieri financiare şi asigurări (3,5 mii persoane), industria metalurgică (2 mii persoane), substanţe chimice (1,1 mii persoane). Pe de altă parte, au început activitatea 93,2 mii persoane, cei mai mulţi angajaţi noi fiind în activităţi de servicii suport (21,6 mii persoane), construcţii (11,3 mii persoane), agricultură (9,5 mii persoane), hoteluri şi restaurante (9,4 mii persoane), industria alimentară (2,8 mii de persoane).

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite