Protecția drepturilor româncelor, un deziderat al societății moderne

România are de recuperat la protecția drepturilor femeilor. Majoritatea româncelor sunt femei capabile, pregătite profesional, experimentate în multe domenii de activitate și foarte utile pentru a lua decizii corecte, cu sufletul de multe ori, în pozițiile pe care le ocupă. Ce le lipsește, uneori, doamnelor este unitatea, sprijinul reciproc.

Protecția drepturilor femeilor este un deziderat despre care se vorbește mult în ultimii ani, în mediul universitar, politic, administrativ și în societatea civilă. Există proiecte pentru doamne, există militanți pentru drepturile femeilor, dar mentalitățile se schimbă greu.

În ciuda eforturilor din ultimii ani, suntem pe locul 42 în „Indexul 2023 privind femeile, pacea și securitatea”, elaborat de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo și Institutul pentru femei al Universității Georgetown.

Nouă state europene - Danemarca, Elveția, Suedia, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Austria și Olanda - ocupă primele zece locuri din acest top. România are cele mai mari diferențe față de statele dezvoltate în ceea ce privește reprezentarea parlamentară a femeilor, educația și rata de angajare.  

Sunt 3 indicatori pe care se bazează Indexul: INCLUZIUNEA, JUSTIȚIA ȘI SECURITATEA. Cel mai prost stăm la capitolul incluziune, unde țara noastră este trasă în jos din cauza lipsei de reprezentare a femeilor în politică.  

Pe indicatorul INCLUZIUNE, cel mai slab scor - 18.9, România l-a obținut la „Reprezentare parlamentară a femeilor”, în condițiile în care statele dezvoltate au scor de peste 33, iar media globală sare de 26. România este deci mult sub statele dezvoltate și chiar sub media globală, la un indicator care reflectă puterea de decizie a femeilor în societate și care la nivel global ascunde diferențe foarte mari.

Tocmai din acest motiv m-a surprins sondajul dat publicității zilele trecute prin care majoritatea românilor intervievați a spus că nu sunt de acord cu proiectul prin care se introduce cota de 30% femei pe listele electorale. Sunt două proiecte în Parlamentul României prin care țara noastră se angajează să introducă aceste cote de gen în politică, așa cum se întâmplă peste tot în țările civilizate. Este vorba despre respectarea principiului internațional al egalității de șanse și a discriminării pozitive prin promovarea femeilor în poziții cheie.

Revenind la Indexul 2023, în ceea ce privește „Educația”, procent calculat ca numărul mediu de ani de studii ale femeilor de peste 25 de ani și peste, România a obținut doar 11 puncte, mai slab decât țările dezvoltate, cu un scor mediu de 13 puncte.

Indexul 2023 scoate la iveală un alt fapt interesant. Procentul femeilor și fetelor din România, cu vârsta peste 15 ani, care au un cont la o bancă este unul scăzut față de alte state dezvoltate, iar țara noastră a obținut doar 65 de punct la „Incluziune financiară”, față de 98 în statele dezvoltate. Și în ceea ce privește „Rata de angajare”, România s-a clasat prost, pentru că numărul de femei cu vârsta peste 25 de ani, angajate, este mai mic.  

Scoruri mai bune în raport cu statele dezvoltate, România le-a obținut la indicatorul JUSTIȚIE. Discriminarea legală lipsește, femeile având aceleași drepturi ca și bărbații când vine vorba de accesul la justiție.

Un alt capitol unde s-au făcut progrese semnificative, iar România este la același nivel cu statele dezvoltate, este Rata mortalității materne. Investițiile în aparatură, maternități, medici și personal medical se văd și sunt din ce în ce mai puține femei care mor la naștere.  

România mai are de lucrat la capitolul SIGURANȚA FEMEII”. Am vorbit mult despre problema violenței domestice din țara noastră și despre cazurile în creștere de la an la an. Singurul lucru care ne bucură este că femeile nu mai suferă în tăcere, nu mai tac și solicită ajutorul autorităților. Asta înseamnă că au căpătat încredere în stat, dar și că vor să scape din calvarul de acasă.