
O carte despre marele tenor Vasile Moldoveanu
0A fost publicată în format digital ediţia a II-a a cărţii „Vasile Moldoveanu - Un tenor român pe patru continente” de Ioana Diaconescu şi Alexandru Pătraşcu, volum revizuit şi adăugit faţă de prima apariţie din 2010, semnată de Ioana Diaconescu.
Lansarea a avut loc recent la Opera Naţională Română Iaşi, instituţie care a avut iniţiativa să-i ofere marelui tenor posibilitatea conducerii unor cursuri de măiestrie în arta cântului prin care, împărtăşind din vasta sa experienţă, a pregătit tineri cu serioase perspective în carieră.
Volumul reprezintă o restituire necesară a activităţii unui ilustru artist, despre a cărui evoluţie pe celebre scene ale lumii nu s-a ştiut nimic în anii comunismului, după ce Vasile Moldoveanu a plecat din ţară în 1972 pentru audiţii intermediate de mari agenţii de impresariat, urmate de obţinerea unor importante contracte internaţionale. A suferit o condamnare pentru „săvârşirea infracţiunii de refuzul înapoierii în ţară”, anulată abia în 2010.
Artistul
Amintiri de pe scena Operei Române bucureştene despre debutul foarte tânărului - pe atunci - tenor, îmi stăruie în memorie. Încă din anii '60, de la rolurile mici, Lerma din „Don Carlos” de Verdi sau Remendado din „Carmen” de Bizet şi până la cele importante, Rodolfo din „Boema” de Puccini, Alfredo din „Traviata” de Verdi ş.a., vocea sa s-a remarcat prin calitatea timbrală deosebită, de preţioasă, întunecată culoare, dominată atunci de lirism dar prin care se întrezăreau evoluţii către rolurile spinte din literatura verdiană şi pucciniană. Cânta cu stupefiantă omogenitate de glas, bazată pe o respiraţie ideală care, fără eforturi vizibile, îi permitea menţinerea ţinutei scenice impecabile, venită dintr-o alură de june prim. Bunul gust nu-i părăsea niciodată interpretările.

În acei ani, am fost sigur că Vasile Moldoveanu va dezvolta o carieră remarcabilă. Şansa a venit odată cu obţinerea contractelor europene, urmate de ascensiunea fabuloasă încoronată la celebra Metropolitan Opera din New York în nu mai puţin de 105 spectacole, la sediu şi în turneele americane, devenind cântăreţul român cu cele mai multe prezenţe în roluri principale, performanţă care nu va fi atinsă curând de niciun tenor, bariton sau bas. Va dăinui multă vreme. Statisticile o demonstrează.
Au trecut anii... După Revoluţie, au pătruns în România DVD-uri cu mari spectacole ale lui Vasile Moldoveanu, susţinute la Metropolitan Opera, dirijate de directorul artistic, celebrul James Levine şi în companii la fel de faimoase: „Don Carlos” (1980) cu Renata Scotto, Sherrill Milnes, Tatiana Troyanos, Paul Plishka, „Mantaua” de Puccini (1981) cu Renata Scotto şi Cornell Macneil, „Simon Boccanegra” de Verdi (1984) cu Sherrill Milnes, Anna Tomowa-Sintow, Paul Plishka. Sau, la Opera din Nisa, „Vecerniile siciliene” de Verdi (1984) cu Eduard Tumagian şi Maria Temesi, dirijor Oleg Caetani. Odată vizionate, alături de calităţile native remarcate încă din anii bucureşteni, nu am putut să nu fiu cucerit de încadrarea stilistică perfectă, de desenarea ireproşabilă a frazelor, de fermitatea şi proiecţia concentrată a emisiei vocale, de accentuările potrivite în redarea intenţiilor şi expresiilor ce aparţin marii tradiţii de interpretare, de cultura sonoră.
Revelatoare şi concludentă mi se pare o întâmplare pe care mi-a relatat-o tânărul bariton Şerban Vasile, debutant la Metropolitan Opera în decembrie 2013 în rolul Ford din „Falstaff”. Pe parcursul repetiţiilor, sesizând o oarecare potrivire de nume, fără să-şi dea seama că era vorba de prenume şi nume de familie, un oficial american al departamentului artistic al teatrului l-a întrebat pe Şerban Vasile dacă este rudă cu marele tenor Vasile Moldoveanu. Asta spune totul. Peste aproape o generaţie, la circa trei decenii de când nu mai cântase pe celebra scenă, impresiile, urmele pe care Vasile Moldoveanu le lăsase persistau în amintirile celor de acolo. Ce poate fi mai frumos şi onorant?!
De la înălţimea artei sale, prin îndrumarea tinerilor, maestrul face astăzi acte de extremă generozitate.
Cartea
În afară de convorbirile cu maestrul, cei doi autori, Ioana Diaconescu şi Alexandru Pătraşcu, au desfăşurat o laborioasă muncă de cercetare, aşa încât toate faţetele vieţii şi carierei lui Vasile Moldoveanu să fie elocvent înfăţişate. Au reuşit pe deplin.
A rezultat o structură în opt capitole: 1. „Am plecat din România cu o valiză de carton...” (interviu realizat de Ioana Diaconescu în 2010, care priveşte traseele artistului în România, Germania şi Statele Unite – opera Metropolitan); 2. „O conversaţie cu tenorul Vasile Moldoveanu” (interviu luat de Bruce Duffie în 1982, la Chicago); 3. „Opera este oglinda unei ţări” (interviu consemnat de Alexandru Pătraşcu în 2012 şi acordat blogului „Despre operă”); 4. „Tripticul lui Vasile Moldoveanu” – prezentări comentate ale operelor „Don Carlos”, „Mantaua”, „Simon Boccanegra” şi evaluări interpretative comparate; 5. „Repere critice” despre arta lui Vasile Moldoveanu; 6. „Dosarul penal 14101” (studiu de Ioana Diaconescu); 7. „Povestea continuă...”; 8. „Dove sono i bei momenti?” (lista comentată a artiştilor români care au fost prezenţi la Metropolitan Opera, o amplă şi detaliată cronologie a activităţii tenorului în Bucureşti şi în lume, lista cu distribuţii a spectacolelor susţinute la Metropolitan, titlurile cântate în carieră, teatrele şi partenerii de pe platou, dirijorii, discografia şi videografia).
Ce se poate cere mai mult? Vasile Moldoveanu este un interlocutor fermecător, echilibrat, amintirile au prospeţime, sinceritatea şi modestia debordează. Şi, aproape în fiecare paragraf, tinerii cântăreţi găsesc învăţăminte.
Ioana Diaconescu şi Alexandru Pătraşcu au făcut un lucru extraordinar, iar valoarea volumului „Vasile Moldoveanu - Un tenor român pe patru continente” este multiplă: istorică, memorialistică, documentară, iconografică, de instruire. Vizează o largă adresare, de la melomani la profesionişti. Face parte dintre cărţile care nu se lasă din mână şi se parcurg cu nesaţ, aşa cum mi s-a întâmplat şi mie.
Ediţia a II-a, 309 pagini, Bucureşti 2014, este disponibilă electronic, cu titlu gratuit.