Micul Putin ├«┼či sap─â groapa

0
0
Orban Viktor

Ca aproape ├«n fiecare an, Viktor Orban a venit la B─âile Tu┼čnad pentru a ┼úine un discurs, iar de data asta acesta a fost mai de┼č─ân┼úat ┼či mai toxic ca de obicei. Orban a produs o salat─â lugubr─â ┼či incoerent─â de idei, aplaudat─â de vicepremierul Romaniei, Kelemen Hunor, care si-a aparat ┼čeful de la Budapesta cu ni┼čte argumente la fel de penibile ca originalul.

Este posibil ca prin discursul s─âu Viktor Orban s─â urm─âreasc─â destabilizarea situa┼úiei din Rom├ónia, aspect ce ar servi pe deplin intereselor Moscovei, exist├ónd deja suspiciuni ca Federa┼úia Rus─â nu este str─âin─â de tensiunile politice din Italia ┼či Bulgaria, la fel cum este posibil ca Viktor Orban s─â fi oferit pretextul pentru ca UDMR , ap─âr├óndu-l pe liderul de la Budapesta , s─â poat─â p─âr─âsi guvernarea ├«nainte de complicarea situa┼úiei economice a ┼ú─ârii ├«n prag de iarn─â. Sau ecua┼úia ar putea fi mult mai simpla, Kelemen Hunor sprijinind discursul rasist al lui Viktor Orban ca urmare a sumelor de bani consistente,┬á de ordinul a zeci de milioane de euro , primite de UDMR, prin diverse ong-uri, in ultimii ani, din partea autorit─â┼úilor ungare.

Discursul a generat indignare, at├ót ├«n Rom├ónia, c├ót ┼či pe plan interna┼úional, ├«n primul r├ónd datorit─â elucubra┼úiilor rasiste ale prim-ministrului ungar. Viktor Orban spune clar, poate chiar surprinz─âtor de clar, faptul c─â nu dore┼čte ca rase diferite s─â se amestece ├«n Europa. Mai exact, nu dore┼čte ca imigran┼úi din Africa ┼či Orientul Mijlociu, ├«n special, s─â se stabileasc─â ├«n Europa. Subiectul imigra┼úiei nu este unul nou pentru el ┼či are o valoare electoral─â cinic─â testat─â, imigran┼úii ┼či Soros fiind constant portretiza┼úi de guvernul s─âu drept un bau bau care distruge ┼úes─âtura societ─â┼úii cre┼čtine maghiare ┼či central-europene, dar modul frontal, direct ├«n care este folosit─â expresiaÔÇŁimixtiune rasial─âÔÇŁ ├«n acest discurs ne arat─â c─â Orban nu mai este timid ├«n a aluneca complet spre fascism, ├«n ceea ce este probabil ├«nceputul finalului carierei sale politice.

Mai mult, Orban spune c─â Germania are experien┼ú─â ├«n gestiunea consumului de gaz ├«n Europa, referitor la un poten┼úial program pan-european de reglementare a consumului ├«n Uniune, o aluzie trist─â la camerele de gazare naziste. Chiar dac─â este o aluzie suficient de bine ascuns─â, ne arat─â faptul c─â Viktor Orban, ├«n cel de-al cincilea mandat, ├«┼či elimin─â tot mai multe bariere ├«n retorica sa public─â ┼či c─â este capabil de tot mai multe compromisuri pentru a se perpetua la putere, la fel ca to┼úi liderii politici maghiari din afara Ungariei afilia┼úi la Viktor Orban, ├«ncep├ónd cu Kelemen Hunor, (├«nc─â) vicepremier al Rom├óniei.

Comentariile sale au determinat indignarea ┼či ├«ngrijorarea comunit─â┼úii evreie┼čti din Ungaria, care a atras aten┼úia asupra faptului c─â ├«ncurajarea unei culturi a urii ┼či a fricii ira┼úionale fa┼ú─â de alte persoane, ├«n baza rasei ┼či/sau religiei lor este ├«nceputul unei pante periculoase pe care poate aluneca o societate. Cu to┼úii ┼čtim atrocit─â┼úile naziste f─âcute ├«n numele purit─â┼úii rasiale, prin urmare nu este greu de desenat o linie continu─â ├«ntre elucubra┼úiile lui Hitler ├«n Mein Kempf ┼či elucubra┼úiile lui Viktor Orban la B─âile Tu┼čnad. ┼×i totu┼či, Kelemen Hunor, vicepremier al unui stat NATO ┼či UE, legitimeaz─â acest discurs rasist al finan┼úatorului s─âu, pe care l-a aplaudat la Tu┼čnad.

Un caz concret care exemplific─â pericolul pe care ├«l reprezint─â discursul oficial al unui lider na┼úional cu privire la amestecul rasial sunt a┼ča-numi┼úii ÔÇťcopii ai ru┼činiiÔÇŁ, un grup de copii n─âscu┼úi din rela┼úia solda┼úilor francezi, proveni┼úi din colonii africane sau din Asia de Sud-Est, cu femei germane, solda┼úi care au r─âmas ├«n Valea Rinului ca urmare a evenimentelor ulterioare Primului R─âzboi Mondial. Ace┼čti copii de ras─â mixt─â, cum i-ar numi Orban, au fost steriliza┼úi de autorit─â┼úile naziste, ├«n total 436 de steriliz─âri for┼úate fiind realizate, num─ârul real fiind probabil mult mai mare. Oare un ipotetic Viktor Orban (sau un succesor al acestuia) din 2050, anul apocaliptic conform matematicii obscure invocate de prim-ministru ├«n care europenii vor deveni minoritari ├«n Europa, ar vedea astfel de m─âsuri digerabile, pentru a preveni amestecul rasial? Dar Kelemen Hunor cum vede lumea in 2050? Probabil c─â o vede a┼ča cum i se spune de la Budapesta s─â o vad─â.

Un alt termen periculos folosit de prim-ministru este cel al ÔÇť├«nlocuirii popula┼úieiÔÇŁ, care pare relativ benign dar este de fapt funda┼úia pe care mai mul┼úi criminali ├«n serie au ucis ┼či r─ânit sute de persoane numai ├«n ultimii ani. Aceast─â pseudo-teorie numit─â ÔÇťMarea ├ÄnlocuireÔÇŁ, conform c─âreia o popula┼úie indigen─â, ├«n acest caz europenii albi cre┼čtini, este ├«nlocuit─â ├«n decursul a dou─â sau trei genera┼úii de imigran┼úi care au de partea lor elite indigene conspira┼úioniste care favorizeaz─â ├«nlocuirea, ├«┼či are originea ├«n cartea publicat─â de autorul francez Renaud Camus ├«n 2011, cu acela┼či nume. Camus, la r├óndul s─âu a spus c─â s-a inspirat par┼úial din cartea de fic┼úiune distopic─â Tab─âra Sfin┼úilor, scris─â de Jean Raspail ├«n 1973, care descrie o lume ├«n care Vestul ┼či Uniunea Sovietic─â sunt ÔÇťinvadateÔÇŁ de valuri de imigran┼úi din China, India ┼či Africa. Nu este o coinciden┼ú─â, astfel, c─â Orban face o trimitere chiar la aceast─â carte de fic┼úiune, ├«n contextul discursului s─âu ├«nc─ârcat rasial. Termenul reprezint─â carne ro┼čie aruncat─â unei p─âr┼úi a sus┼úin─âtorilor lui, at├ót na┼úionali, c├ót ┼či interna┼úionali, inclusiv ├«n Rom├ónia, care cred c─â popula┼úia alb─â din Statele Unite ┼či Europa este supus─â unui a┼ča-numit genocid prin ├«nlocuire. ├Än acest cadru, pasul p├ón─â la violen┼ú─â nu este foarte departe. Chiar anul acesta, pe 14 mai, ├«n Buffalo, Texas, Payton S. Gendron, un t├ón─âr de numai 18 ani, a ucis 10 persoane afro-americane ├«ntr-un supermarket, motiv├ónd gestul ├«ntr-un manifest pe care ├«l scrisese anterior atacului, ├«n baza ÔÇťgenocidului ├«mpotriva rasei albeÔÇŁ. Brenton Harrison Tarrant, cet─â┼úeanul australian care a omor├ót 51 de persoane ┼či a r─ânit alte 49 pe 15 martie 2019, ├«n interiorul ┼či ├«n apropierea unei moschei din Noua Zeeland─â, ┼či-a numit manifestul chiar ÔÇťMarea ├ÄnlocuireÔÇŁ.

├Än a doua parte a discursului, Orban aloc─â timp pentru a discuta despre r─âzboiul din Ucraina. Dac─â miza pe cartea rasial─â ┼či a diviziunii poate s─â aib─â o explica┼úie pragmatic─â, cinic─â (chiar dac─â detestabil─â ┼či periculoas─â), prin faptul c─â are un efect electoral demonstrat, ├«n favoarea FIDESZ ┼či a lui Orban, mimarea punctelor de vedere ale Rusiei ┼či ignorarea unor elemente faptice ├«n discursul s─âu, plaseaz─â deasupra lui Viktor Orban ┼či FIDESZ mari semne de ├«ntrebare cu privire la natura leg─âturile sale ┼či ale partidului cu Kremlinul. Enormit─â┼úile prezente ├«n discurs ne pot duce u┼čor cu g├óndul mai departe de o idil─â ┼či admira┼úie ideologic─â pentru modul de operare al lui Vladimir Putin, ├«n special pe plan intern, spre o leg─âtura mai tenebroas─â, care are un iz de tr─âdare ┼či form─â unui cal troian. ├Än aceast─â not─â de tr─âdare ┼či de cal troian, cum poate fi ├«ncadrat Kelemen Hunor ┼či restul sus┼úin─âtorilor, care a aplaudat frenetic discursul nazist al finan┼úatorului s─âu? ┼×i care, din pozi┼úia de vicepremier al Rom├óniei, serve┼čte Budapesta?

Orban spune c─â r─âzboiul ar fi putut fi evitat foarte u┼čor dac─â s-ar fi ├«ndeplinit dorin┼úa Moscovei de a avea un aranjament formal prin care NATO, ├«n mod special Washingtonul, ar fi fost de acord s─â nege posibilitatea accederii Ucrainei ├«n NATO. Orban se preface c─â nu ├«n┼úelege ceea ce era deja ├«n┼úeles, ├«n primul r├ónd la Moscova dar ┼či ├«n e┼čaloanele de conducere din Vest, anume c─â drumul Kievului spre NATO este imposibil, nu ├«n mic─â parte datorit─â conflictelor mai mult sau mai pu┼úin ├«nghe┼úate de pe teritoriul ei, un modus operandi rusesc cunoscut. De facto, Moscova, prin ac┼úiunile sale din 2014, anexarea Crimeii ┼či crearea republicilor marionet─â Luhansk ┼či Donetsk, controleaz─â accederea Ucrainei la NATO.

Ceea ce ├«┼či dorea Moscova, prin for┼úarea unui acord scris pe aceast─â tem─â, era subminarea funda┼úiei NATO, prin care un stat ter┼ú (care pe deasupra este ┼či principala amenin┼úare strategic─â pentru NATO, al─âturi de China), impune cine poate ┼či cine nu poate s─â fie membru NATO. Moscova ┼čtia c─â NATO nu se va autosubmina prin semnarea unui astfel de acord, ceea ce ├«nseamn─â c─â motivul fundamental pentru invazie este altul, mai exact orientarea pro-european─â a Kievului. ├Än fapt, poten┼úiala ascensiune ├«n UE a Ucrainei ar fi o amenin┼úare mai mare pentru Vladimir Putin, partidul Rusia Unit─â ┼či ecosistemul de putere bazat pe siloviki creat de acesta. Odat─â ce ar exista un model de success de dezvoltare economic─â bazat pe principii ┼či valori diferite fa┼ú─â de ceea ce propov─âduie┼čte Rusia lui Putin ├«n spa┼úiul ├«n care a existat Uniunea Sovietic─â, chiar ├«n statul cu cea mai mare influen┼ú─â/importan┼ú─â strategic─â dup─â Rusia ├«ns─â┼či, acest ecosistem de putere creat de a┼ča-numita arip─â progresist─â a fostului KGB s-ar pr─âbu┼či ├«n scurt timp. Drumul european al ucrainenilor zg├ól┼ú├óie scaunul ┼úarului, ceea ce reprezint─â o problema mai mare ┼či mai urgent─âpentru Putin dec├ót o Ucraina ├«n NATO.

Tot Orban spune c─â ideea conform c─âreia Rusia nu se va opri la Ucraina ┼či va merge mai departe este absurd─â deoarece raportul de for┼úe NATO-Rusia este ├«n devavoarea celei din urm─â. Da, NATO aduce pe mas─â o putere militar─â semnificativ mai mare fa┼ú─â de a Rusiei dar Rusia a ├«n┼úeles ┼či internalizat asta de mult timp. Nu vom vedea tancuri ruse┼čti plec├ónd spre Var┼čovia sau spre Bucure┼čti (de┼či acum ceva timp au sosit ├«n Budapesta), dar nici nu este cazul. Moscova a ├«n┼úeles, poate chiar ├«nainte de c─âderea efectiv─â a Uniunii Sovietice, cel pu┼úin ├«n cercurile KGB, c─â Vestul nu poate fi ├«nvins prin for┼ú─â brut─â. ├Än schimb, calea principal─â de atac a fost injectarea ├«n sistemul financiar vestic a zeci, poate chiar a sute de miliarde de dolari ascun┼či ├«ntr-un p─âienjeni┼č de offshore-uri, firme fantom─â, celule fost-kaghebiste, care au folosit fiecare dolar pentru a submina unitatea Vestului, fiind sistemul sangvin pe care s-a construit strategia r─âzboiului hibrid, ├«n special componenta informa┼úional─â/propaganda. Orban se lamenteaz─â c─â de la ├«nceputul r─âzboiului au c─âzut mai multe guverne europene (Anglia, Bulgaria, Italia ┼či Estonia) ca urmare a presiunilor economice cauzate de r─âzboi dar ignor─â imixtiunile istorice recente ale Rusiei chiar ├«n aceste ┼ú─âri (┼či ├«n multe altele). De la transformarea capitalei Marii Britanii ├«n Londongrad prin banii oligarhilor loiali, p├ón─â la finan┼úarea partidelor de extrem─â-dreapta ├«n Italia (┼či nu numai), Vladimir Putin a folosit acest sistem sangvin ascuns pentru a corupe ┼či mitui politicieni din spectrul extrem politic, ├«n special din extrema-dreapt─â european─â, care au ├«ntors favorurile prin declara┼úii ┼či pozi┼úii favorabile Kremlinului. Moscova nu se va opri la Ucraina, va continua s─â infecteze peisajul politic ┼či informa┼úional european dar se pare c─â Orban nu este ├«ngrijorat de acest lucru, probabil trec├ónd deja prin infec┼úie ┼či av├ónd imunitate.

Un al treilea argument ├«n favoarea Rusiei adus de Orban este impactul economic dispropor┼úionat al sanc┼úiunilor, ├«n defavoarea Uniunii Europene ┼či ├«n favoarea Rusiei. Orban propune o tez─â simplist─â: pre┼úurile la gaz ┼či petrol au crescut, prin urmare, chiar dac─â volumele importate din Rusia ├«n Europa sunt mai mici, pre┼úul mai mare a determinat de fapt o cre┼čtere a veniturilor ruse┼čti, concluzia fiind c─â ÔÇťRusia o duce bineÔÇŁ Da, Rusia beneficiaz─â de cre┼čterea pre┼úurilor ├«n energie dar asta nu ├«nseamn─â c─â sanc┼úiunile impuse nu au un efect. Din contr─â, au un efect puternic ┼či de lung─â durat─â. Un studiu propus de Yale School of Management spune chiar ├«n introducere faptul c─â ÔÇťstatistici alese de PutinÔÇŁ induc o imagine pozitiv─â fals─â asupra st─ârii economiei Rusiei, exact ceea ce face Orban ├«n argumentul s─âu. C├óteva concluzii ale acestui raport:

┬ĚPivotul economic c─âtre est, ÔÇťpovorot na vostokÔÇŁ (a se citi transferarea volumului de gaz ┼či petrol transportat dinspre Europa spre China) nu este realizabil pe termen scurt ┼či mediu. Gazul exportat anul trecut c─âtre China a reprezentat nici 10% din gazul exportat c─âtre Europa. Sistemul complex de gazoducte care porne┼čte din vestul Rusiei spre Europa este mult mai dezvoltat dec├ót singurul gazoduct care leag─â Rusia de China, Puterea Siberiei, a c─ârui cost de construc┼úie de 45 miliarde dolari a fost suportat integral de Beijing. Conectarea rezervelor de gaz din Urali cu pia┼úa Chinei ar costa semnificativ mai mult iar costurile cu siguran┼ú─â nu ar mai fi suportate de Beijing. ├Äntre timp, petrolul rusesc se vinde ├«n China cu cel mai mare discount ├«nregistrat vreodat─â.

┬ĚChina nu reprezint─â un colac de salvare nici din punct de vedere al ├«nlocuirii importurilor din Vest. Importurile din China au sc─âzut cu 50% de la ├«nceputul anului, p├ón─â ├«n aprilie, anul curent. Corpora┼úii financiare chineze, printre care ICBC, NewDevelopment Bank,AsianInfrastructure Investment Bank ┼či-au retras finan┼úarea din Rusia. Gigantul energetic Sinochem a ie┼čit, de asemenea, a suspendat toate investi┼úiile ├«n Rusia.

┬ĚProduc┼úia intern─â nu poate compensa importurile. ├Än ciuda eforturilor administra┼úiei de la Moscova, pe primul trimestru al 2022 aproape toate industriile din Rusia au sc─âzut din punct de vedere al produc┼úiei. ├Än industria forestier─â, piscicol─â ┼či agricultur─â, sc─âderea a fost de 55% fa┼ú─â de trimestrul patru din 2021, ├«n timp ce ├«n sectorul de construc┼úii, sc─âderea a fost de 62%.

┬ĚCapitalul ┼či creierele fug din Rusia. ├Än primul trimestru din 2022, capitalul care a ie┼čit din Rusia a crescut cu 300%, de la aproximativ 20 de miliarde de dolari, la 60 de miliarde de dolari, asta dac─â ne ├«ncredem ├«n cifrele oficiale ale B─âncii Centrale din Rusia, care probabil subestimeaz─â mult aceste valori. Aproximativ jum─âtate de milion de ru┼či au plecat din ┼úar─â, 50% dintre ace┼čtia av├ónd educa┼úie superioar─â sau care lucreaz─â ├«n sectoare avansate, precum IT ┼či tehnologie.

┬ĚStimulul fiscal ┼či cheltuielile bugetare f─âr─â precedent pun o presiune enorm─â pe buget. Pentru a-┼či ┼úine promisiunea din contractul social pe care Putin ├«l are cu popula┼úia rus─â, aceea de stabilitate macroeconomic─â ├«n schimbul unui sistem de putere acaparat de siloviki s─âi, Kremlinul a m─ârit substan┼úial cheltuielile bugetare ┼či stimulul fiscal, pentru a men┼úine m─âcar pentru aparen┼úe stabilitatea macroeconomic─â promis─â. Aceste m─âsuri depind de dou─â lucruri: pre┼úul petrolului ┼či rezervele valutare. Din punct de vedere al rezervelor, de la aproximativ 675 miliarde dolari ├«nregistrate ├«n februarie 2022, acestea au ajuns la aproximativ 575 miliarde dolari ├«n iulie 2022. Dac─â lu─âm aceast─â rat─â de consum a rezervelor ┼či o transpunem anual ┼či lu─âm ├«n considerare ┼či faptul c─â din acest total 300 miliarde dolari sunt ├«nghe┼úa┼úi de Statele Unite, Uniunea European─â ┼či Japonia, ├«nseamn─â c─â ├«n mai pu┼úin de doi ani Vladimir Putin va ajunge la fundul sacului.

Raportul are 118 pagini ┼či folose┼čte surse deschise, inclusiv multe surse oficiale din Rusia. Cu siguran┼ú─â un premier european are la dispozi┼úie cel pu┼úin la fel de multe resurse specializate pentru a analiza astfel de situa┼úii ┼či totu┼či vedem cum Orban turuie propagand─â ruseasc─â de┼či faptic lucrurile nu stau deloc a┼ča.

Astfel, nu este de mirare c─â discursul s─âu a fost citat ├«ntr-o emisiune de pe canalul tv rusesc Rusia-1 g─âzduit─â de Vladimir Solovyov, un cunoscut propagandist pro-Putin, unde acesta din urm─â spune c─â ÔÇťexist─â valori comune ┼či o ├«n┼úelegere comun─â ├«ntre Trump, Orban ┼či PutinÔÇŁ, ca replic─â la sec┼úiunea din discursul lui Orban ├«n care spune c─â dac─â Donald Trump ┼či Angela Merkel ar fi fost la putere ├«n Statele Unite, respectiv Germania, nu s-ar fi ajuns la r─âzboi. Nu este o coinciden┼ú─â faptul c─â Orban apare citat ├«n prime-time ├«n Rusia, deoarece este mai mult dec├ót util pentru propagandi┼čtii lui Putin s─â arate c─â un premier european serve┼čte publicului aproape acelea┼či puncte discu┼úie ca cele de pe agenda Moscovei, ceva ce Orban face de mult timp. Aceast─â asociere Trump-Orban-Putin nu este surprinz─âtoare. Orban este all-in al─âturi de Donald Trump, critic├ónd pe unde poate pe Democra┼úi ┼či pe Joe Biden, particip├ónd ┬áchiar s─â ┬áCPAC, principala conferin┼ú─â politic─â a Republicanilor americani, s─âpt─âm├óna aceasta, ├«n Dallas, Texas. Importan┼úa evenimentului pentru direc┼úia politic─â a Republicanilor ├«n urm─âtorii ani nu poate fi subestimat─â iar faptul c─â Orban, ├«n ciuda declara┼úiilor rasiste din Rom├ónia, a fost acolo este un semn c─â a g─âsit deschidere ├«n r├óndul Republicanilor pro-Trump.

├Äntre timp, ├«n Rom├ónia, UDMR, partener ├«n coali┼úia de guvernare, a fost pus ├«ntr-o situa┼úie penibil─â dup─â discursul lui Orban. A venit Kelemen Hunor ├«n fa┼úa presei pentru a se dezice de astfel de ie┼čiri? Bine├«n┼úeles c─â nu. UDMR sub Kelemen Hunor a ajuns o anex─â, o dependin┼ú─â FIDESZ, o pozi┼úie diferit─â fa┼ú─â de UDMR-ul lui Marko Bella, care m─âcar ├«ncerca s─â mimeze o pozi┼úie echilibrat─â ├«ntre Bucure┼čti ┼či Budapesta. Astfel, ce a f─âcut Hunor? A venit ├«n fa┼úa presei ┼či l-a ap─ârat pe Orban, spun├ónd c─â discursul s─âu nu a fost nici rasist, nici putinist. Hunor spune c─â ├«l cunoa┼čte pe Orban de mult timp ┼či acesta din urm─â ÔÇťnu are nici o buc─â┼úic─â de rasism ├«n elÔÇŁ iar referin┼úele sale la ras─â sunt mai mult o preferin┼ú─â personal─â a fiec─âruia, nu o discu┼úie cu substrat politic, ignor├ónd faptul c─â declara┼úiile sunt f─âcute de premierul Ungariei, ├«n numele poporului ungar.

Care ar putea s─â fie motivul pentru care Kelemen Hunor ├«l sus┼úine ├«n orice pozi┼úie pe Orban, refuz├ónd cu ├«nd├órjire o pozi┼úie de mijloc, care ar putea s─â ├«i aduc─â chiar beneficii politice, ca punct de leg─âtur─â Budapesta-Bucure┼čti? Exist─â teoria conform c─âreia iarna grea care urmeaz─â va secera partidul/coali┼úia de la guvernare, a┼ča c─â Hunor ar juca inteligent pentru a fi u┼čchit din coali┼úie ┼či astfel nu ar pl─âti oalele sparte ca urmare a deterior─ârii situa┼úiei economice.

Personal nu cred ├«n aceast─â teorie. Sunt prea multe variabile ├«n joc ┼či, de┼či se preconizeaz─â o furtun─â economic─â la orizont, UDMR a fost constant la guvernare, a trecut prin multe furtuni politice, nu are reflectoarele pe el cum sunt pe PSD ┼či PNL iar electoratul lor este unul compact ┼či pe care se pot baza, astfel ├«nc├ót exist─â premise de a continua la guvernare. Cred c─â motivul este unul mai simplu dec├ót o ecua┼úie politic─â complicat─â: banii. Ceea ce Orban a ├«nv─â┼úat de la Putin este c─â regulile sunt pentru fraieri ┼či nimic nu trebuie l─âsat ├«n voia sor┼úii odat─â ce ai preluat fr├óiele puterii. Exact asta a f─âcut Orban, at├ót ├«n ┼úar─â sa, c├ót ┼či ├«n ┼ú─ârile vecine unde exist─â minorit─â┼úi maghiare, de exemplu prin fondul Gabor Bethlen care aloc─â bani minorit─â┼úilor maghiare, dar ├«n primul r├ónd prin acapararea presei ├«n limba maghiar─â prin Asocia┼úia pentru Spa┼úiul Media Transilvan, finan┼úat─â din bugetul de stat al Ungariei. Jurnali┼čtii de investiga┼úie de la Atlatszo spuneau ├«ntr-o analiz─â din 2021 a publica┼úiilor media din Transilvania c─â ÔÇťimportant nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrab─â ceea ce nu: nicio voce critic─â la adresa guvernului maghiar nu poate ap─ârea ├«n publica┼úiile trustului de pres─âÔÇŁ.

Mai mult, analiza Atlatszo scoate ├«n eviden┼ú─â faptul c─â bugetul asocia┼úiei Spa┼úiul Media Transilvan este foarte mare, raportat la publicul vorbitor de limb─â maghiar─â, rivaliz├ónd cu marile trusturi media rom├óne┼čti, ├«n acela┼či timp fiind ┼či netransparent, ├«n sensul ├«n care exist─â sume de sute de mii de euro bugetate pentru ÔÇ×alte serviciiÔÇŁ, ├«n condi┼úiile ├«n care proiectele sofisticate de elevare a spa┼úiului media din Transilvania nu s-au tradus ├«n realitate ├«n ceva care s─â justifice astfel de investi┼úii. Prin urmare, cum au fost cheltui┼úi acei bani? Atlatszo nu a primit un r─âspuns.

Totu┼či, UDMR nu este prizonierul FIDESZ, dac─â ar lucra ├«n aceast─â direc┼úie, iar pe m─âsur─â ce derapajele sale sunt tot mai dese, partidul minorit─â┼úii maghiare din Rom├ónia ar putea s─â ├«┼či g─âseasc─â o cale mai independent─â fa┼ú─â de Budapesta prin demiterea (sau demisia) lui Hunor ┼či instalarea unui pre┼čedinte care s─â p─âstreze o distan┼ú─â mai s─ân─âtoas─â fa┼ú─â de Budapesta, indiferent de cine este la putere acolo. Da, banii, dup─â cum spuneam mai sus, ┼či ceea ce po┼úi cump─âra cu ei conteaz─â din punct de vedere politic, dar nici acest robinet nu mai curge cum a curs alt─âdat─â. Tot Atlatszo arat─â cum granturile Gabor Bethlenau sc─âzut dramatic ├«n 2021, fa┼ú─â de 2016-2020 iar dac─â ne uit─âm cu aten┼úia la ce a zis chiar Orban la Tu┼čnad, presiunea pe bugetul Ungariei este enorm─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â urm─âtorii 2-3 ani reprezint─â o fereastr─â ideal─â pentru UDMR (partidul, nu Hunor) s─â se scuture de dependen┼úa de FIDESZ dar ┼či de Kelemen Hunor. Este ┼či o fereastr─â pentru statul rom├ón s─â echilibreze jocul din media din Transilvania, unde aproape c─â nu exist─â publica┼úii media cu un buget decent care s─â publice con┼úinut ├«n limba maghiar─â care s─â nu aib─â semnul stop atunci c├ónd vine vorba de critici aduse FIDESZ.

├Än ceea ce prive┼čte situa┼úia actual─â, nu cred c─â ar trebui s─â ne dorim ca UDMR s─â nu fie la guvernare, cu sau f─âr─â criz─â politic─â (cu at├ót mai mult dac─â genereaz─â o criz─â politic─â)baz├óndu-ne pe emo┼úii na┼úionaliste infantile, deoarece prezen┼úa lor la guvernare ┼či ├«n parlament este un semn al faptului c─â, de bine, de r─âu, Rom├ónia r─âm├óne un stat echilibrat atunci c├ónd vine vorba de minorit─â┼úile na┼úionale.

Revenind la Viktor Orban, premierul ungar a pariat totul pe acest discurs politic retrogad, extrem ┼či rasist, totul acoperit cu voalul sub┼úire al ap─âr─ârii cre┼čtin─ât─â┼úii ┼či civiliza┼úiei occidentale. ├Änt├ómpl─âtor (sau mai degrab─â nu), agenda sa se intersecteaz─â ├«n multe puncte cu agenda Moscovei, agenda extremei-drepte ├«n Europa, agenda Republicanilor pro-Trump ├«n Statele Unite ceea ce ├«nseamn─â c─â viitorul s─âu (sau al succesorilor s─âi) politic depinde acum ├«n mare m─âsur─â de evolu┼úia r─âzboiului din Ucraina, destinul politic al lui Trump/Republicanilor pro-Trump ├«n Statele Unite ┼či de evolu┼úia dreptei ultraconservatoare din Europa. ├Än acest sens, cred c─â Micul Putin ┼či-a s─âpat o groap─â care seam─ân─â cu groapa s─âpat─â de Ungaria ├«n ambele r─âzboaie mondiale. ├Än acest context, Bucure┼čtiul ar trebui s─â joace pragmatic: s─â ├«┼či reafirme pozi┼úia pro-UE ┼či pro-NATO care ne-a adus prosperitatea (furat─â par┼úial de clasa politic─â d├ómbovi┼úean─â, ce-i drept) din ultimii 20 de ani, s─â condamne derapajele acestuia de fiecare dat─â c├ónd au loc, s─â sparg─â monopolul FIDESZ ├«n Transilvania cu privire la publica┼úii media, s─â coopereze cu Budapesta acolo unde este posibil (accederea la OECD, energie, infrastructur─â), s─â fac─â o diferen┼ú─â c├ót se poate de clar─â ├«n comunicare ├«ntre Viktor Orban&FIDESZ ┼či popula┼úia maghiar─â autohton─â, pentru a ne p─âstra un statut de stat echilibrat ├«n ceea ce prive┼čte politica vizavi de minorit─â┼úile na┼úionale.

├Än ├«ncheiere, aduc ├«n discu┼úie ce a spus Orban ├«n ultimul paragraf din din discursul s─âu: ÔÇťUngaria are ambi┼úie. Ungaria are ambi┼úii comunitare ┼či, ├«ntr-adev─âr, ambi┼úii na┼úionale. Are ambi┼úii na┼úionale, ┼či chiar ambi┼úii europene. Iat─â de ce, pentru a ne p─âstra ambi┼úiile na┼úionale, trebuie s─â d─âm dovad─â de solidaritate ├«n perioada dificil─â care ne a┼čteapt─â. Patria-mam─â trebuie s─â r─âm├ón─â unit─â, iar Transilvania ┼či celelalte zone din Bazinul Carpatic locuite de maghiari trebuie s─â stea ├«mpreun─â. Aceast─â ambi┼úie, Dragi Prieteni, este cea care ne propulseaz─â, ceea ce ne conduce ÔÇô este combustibilul nostru. Este ideea c─â am dat ├«ntotdeauna lumii mai mult dec├ót am primit de la ea, c─â ni s-a luat mai mult dec├ót ni s-a dat, c─â am depus facturi care sunt ├«nc─â nepl─âtite, c─â suntem mai buni, mai harnici ┼či mai talenta┼úi dec├ót pozi┼úia ├«n care ne afl─âm acum ┼či modul ├«n care tr─âim ┼či faptul c─â lumea ne datoreaz─â ceva ÔÇô ┼či c─â vrem ┼či vom cere aceast─â datorie. Aceasta este cea mai puternic─â ambi┼úie a noastr─â.ÔÇŁ

Putem s─â citim acest paragraf din mai multe unghiuri dar mizez pe faptul c─â substratul este unul revan┼čard, revizionist. Acele facturi nepl─âtite, acea datorie pe care lumea ar avea-o fa┼ú─â de Ungaria, conform lui Orban, reprezint─â, ├«n opinia mea, ├«n mintea Micului Putin, recuperarea teritoriilor pierdute prin Tratatul de la Trianon. Iar dac─â acest lucru este adev─ârat, oare ce p─ârere a avut Orban de postarea pe Telegram a lui Dmitry Medvedev, fostul pre┼čedinte al Rusiei, ├«n care apare o hart─â a Ucrainei ├«n care Ungaria, Rom├ónia ┼či Rusia ocup─â 90% din teritoriul legitim al vecinilor no┼čtri din nord? ├Än aceast─â cheie, apropierea Budapestei de Moscova, un proces care nu se ├«nt├ómpl─â de ieri, este un flirt periculos cu diavolul ├«n care acesta din urm─â pare s─â promit─â c─â va ├«mplini fanteziile revan┼čarde ale lui Orban ┼či ale acoli┼úilor s─âi.

Articol semnat de Drago┼č T├«rnoveanu, fondator 45north.ro┬á



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite