Interviu cu Shalva Papuashvili, președintele Parlamentului georgian: „Peste 85% din populație susține integrarea Georgiei în UE și NATO”
0În perioada 25-26 septembrie, președintele Parlamentului georgian, ES Shalva Papuashvili, a efectuat o vizită oficială la București unde a avut o serie de întrevederi cu autoritățile române. Într-un dialog ferm, Papuashvili a vorbit despre relația bilaterală dintre Georgia și România, dar și despre aspirațiile regimului de la Tbilisi de a fi parte a spațiului euroatlantic într-o regiune geopolitică extrem de tensionată.
Excelența Voastră, în primul rând vă urez bun venit în România! Vă propun să începem discuția abordând relațiile bilaterale. Aș dori să vă întreb cum arată astăzi relația dintre România și Georgia și care sunt obiectivele principale ale vizitei Dvs la București?
Mulțumesc foarte mult! Agenda vizitei cuprinde două aspecte. Primul vizează relațiile bilaterale dintre România și Georgia, anul trecut a fost semnată Declarația privind stabilirea unui Parteneriat Strategic care nu doar a întărit relația bilaterală, ci a demonstrat că dincolo de dimensiunea economică există și cea securitară. Ambele țări, atât România cât și Georgia, sunt riverane Mării Negre, iar securitatea în regiune este prioritară atât pentru București cât și pentru Tbilisi.
Al doilea aspect al agendei se referă desigur la procesul de integrare europeană și euro-atlantică al Georgiei. În prezent, România este o voce importantă în Consiliul European iar întâlnirile avute la București ne-au demonstrat că avem susținerea necesară din partea unui actor important al Consiliului. De altfel, România este prima țară care a ratificat Acordul de Asociere al Georgiei la Uniunea Europeană, în anul 2014. Acest lucru nu este unul întâmplător, ci este rezultatul legăturilor istorice dintre cele două țări. Ne așteptăm ca România să susțină în continuare această politică, și să ajute fundamental procesul Georgiei de integrare în Uniunea Europeană.
Vedem că aderarea la Uniunea Europeană rămâne o prioritate a guvernului de la Tbilisi. Care este stadiul real al evoluțiilor și care sunt principalele impedimente de care Georgia se lovește în acest proces?
După cum știți, în iunie 2022, Consiliul European a decis să recunoască perspectiva europeană a Georgiei, acordând în același timp Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate. Această decizie a provocat dezamăgire și frustrare în cadrul societății georgiene, deoarece ne aflăm de multă vreme în proces de integrare, avem și un Acord de Asociere ca și Ucraina și Republica Moldova, și știm care a fost progresul nostru în implementarea acestuia. Georgia a realizat deja jumătate din cerințele Uniunii Europene.
Sentimentul generat a fost că decizia privind Georgia nu a fost în totalitate bazată pe reformele făcute și meritul cuvenit, fiind anumite motive politice în spatele acestei poziții a UE. Este normal ca astfel de decizii să aibă o componentă politică, dar considerăm că această componentă a fost primordială în ceea ce ne-a privit.
De altfel, acest sentiment de dezamăgire a fost confirmat odată cu Rapoartele Comisiei Europene, publicate în luna februarie anul acesta, în legătură cu alinierea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei la acquis-ul UE, ceea ce a demonstrat în mod clar că Georgia continuă să fie lider în implementarea reformelor. Desigur, acest lucru a creat confuzie în cadrul societății pentru care era clar că, pe de o parte, Georgiei îî era recunoscut pe merit statutul de lider, însă pe de cealaltă parte, nu îi fusese acordat statutul de candidat. Cred că UE trebuie să ia o decizie bazată pe meritul cuvenit statelor candidate, și totodată pe obiectivele strategice pe care le are în ceea ce privește Georgia și regiunea Caucazului de Sud. Decizia trebuie să reprezinte un mesaj către societatea georgiană, prin care li se transmite georgienilor că lupta lor pentru dreptul de a își decide suveranitatea și politica externă este văzută și recompensată de către UE, pe de o parte, și un mesaj politic către Rusia și intențiile Rusiei în regiunea Caucazului de Sud, pe de cealaltă parte. Sper ca UE să înțeleagă importanța politică a deciziei și să asistăm la o altă situație în viitor.
Dincolo de Uniunea Europeană, rămâne NATO o prioritate realistă a guvernului de la Tbilisi?
În ultimii ani, Georgia a dorit să își alinieze instituțiile și capabilitățile la standardele NATO și putem spune că, în acest moment, Georgia se comportă ca un aliat fără să fie membru al organizației. Ne-am dovedit angajamentul pentru obiective de securitate comună prin participarea noastră la misiuni internaționale, inclusiv în Afganistan, dar și în alte țări și pe alte continente, iar Georgia a furnizat cel mai mare contingent dintre țările non-membre NATO. Desigur, în acest context, nu doar că rămâne un obiectiv prioritar, ci mai mult, guvernul georgian a reglementat prin constituție obligația ca toate instituțiile statului să lucreze pentru integrarea euro-atlantică a Georgiei. Astfel, aderarea la NATO nu e doar un obiectiv politic al unui partid, ci a devenit o normă constituțională care cuprinde obiectivele și obligațiile tuturor instituțiilor de stat.
Cât de puternic este sprijinul pentru UE și NATO în cadrul societății georgiene?
Georgia este una dintre țările care se bucură de cel mare sprijin popular în procesul de integrare euro-atlantică, cu un procent de peste 85% din populație care susține integrarea Georgiei în UE și NATO. În același timp, este interesant de remarcat faptul că, în urmă cu două săptămâni, UE a publicat un studiu ce include țările din Parteneriatul Estic, și care arăta că în ceea ce privește atitudinea pozitivă față de UE, aceasta a scăzut cu 11% anul trecut în Georgia, ceea ce reflectă, în mod corect, dezamăgirea și frustrarea în cadrul societății noastre. Cu toate acestea, peste 85% din societate susține decizia de integrarea în UE și NATO, procent care, de altfel, a crescut de la 65% la 85% în ultimii zece ani, sub guvernarea actuală.
Cum se manifestă propaganda rusă în Georgia și care sunt principalele narative? Ce măsuri a luat guvernul pentru a combate propaganda rusă?
Propaganda este, în general, o provocare a societății moderne, la care nu există un răspuns concret despre cum să o combați. În ceea ce privește propaganda rusă, trebuie înțeles că Georgia a fost ținta acesteia de zeci de ani, prin urmare, există o rezistență naturală și înțelegere a modului cum funcționează fără mijloace și instrumente artificiale de combatere. În același timp, cea mai bună cale de lupta împotriva propagandei și dezinformării este prin diseminarea faptelor și a realității, lucru pe care guvernul georgian îl face deja. De aceea, repet, suportul popular pentru integrarea europeană a crescut la 85%. Acesta este rezultatul poziției guvernului care a informat constant societatea asupra beneficiilor statutului de membru atât al NATO cât și al UE.
Războiul din Ucraina a distras oarecum atenția opiniei publice asupra problemelor de securitate din Caucaz. În 2008, în urma summitului NATO de la București, Georgia a fost invadată de către Federația Rusă. Care este acum situația din regiunile ocupate Abhazia și Osetia?
În ultimii 15 ani, de la momentul invaziei din 2008, poporul georgian nu s-a oprit niciodată din lupta împotriva Rusiei. De asemenea, a dus lupte pe cale juridică la instanțele internaționale. Au apărut și rezultatele, când, spre exemplu, la începutul anului trecut Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut controlul efectiv al Rusiei asupra Abhaziei și Osetiei de Sud. Acest lucru înseamnă că în acest moment avem decizia legală a Curții care recunoaște ocuparea regiunii și că nu pot exista niciun fel de dubii asupra acestui fapt. Din păcate, până în acest moment, privind aceste regiuni nu regăsim termenul de ocupație în niciunul dintre documentele Uniunii Europene. Astfel, alături de partenerii noștri din interiorul UE dorim să introducem acest subiect pe agendă, și să facem clar faptul că nu este vorba despre o dispută teritorială, ci despre un control efectiv ceea ce înseamnă ocupare. Trebuie să exercităm o presiune asupra Rusiei pentru a înceta acest abuz.
Politica Georgiei pe această problematică este o politică a rezolvării pașnice a conflictului, în același timp cu o politică strategică a răbdării, de a aștepta până la momentul potrivit ca Rusia să fie suficient de presată astfel încât să înceteze ocuparea. Pe de altă parte, Georgia își dorește dezvoltarea țării și să arate cetățenilor săi din regiunile ocupate beneficiile de a face parte dintr-o Georgie întregită și unită. Problematica ocupării generează provocări de securitate în special în zona satelor de la graniță, acolo unde asistăm inclusiv la acte de răpire ale oamenilor. Sperăm ca problema teritoriilor ocupate să fie rezolvată prin procesul negocierilor cu Rusia, pe care le derulăm în formatul de la Geneva, împreună cu partenerii noștri occidentali. Sperăm ca la un anumit moment dat, prin politica răbdării strategice și a rezolvării pașnice, ocuparea rusă să ia sfârșit.
Considerați că dacă Occidentul ar fi avut aceeași reacție fermă împotriva Rusiei încă din 2008, situația geopolitică din estul Europei și Caucaz ar fi fost în prezent mult mai stabilă?
Desigur, reacția la invazia Rusiei împotriva Georgiei din 2008 a fost departe de a fi suficientă. La câteva luni după război am văzut o politică a resetării cu Rusia, am văzut că noi proiecte strategice urmau să lege Rusia de Occident prin gazoducte. Am văzut că reprezentanți din țările membre ale UE și NATO se aflau în Piața Roșie din Moscova, celebrând sfârșitul celui de al doilea Război Mondial, în timp ce armata Rusiei defila. Era aceeași armată care a invadat Georgia în 2008. La acel moment, noi am avertizat Occidentul că Rusia nu se va opri asupra Georgiei și că vor mai urma alte agresiuni militare. După șase ani a urmat anexarea Crimeei,
Apoi, noi și Ucraina avertizam Occidentul că Rusia nu se va opri cu Crimeea. De astfel, au mai fost câteva țări din estul Europei, printre care România, care avertizau Vestul că vor mai urma alți pași din partea Rusiei, dar din păcate, reacția a fost moderată, iar acum ne aflăm în situația dată. În momentul de față, avem parte de o reacție din partea UE, NATO și Occident care este importantă, însă sper că UE își va reconsidera rolul în regiune prin politici mult mai practice. Una dintre aceste politici trebuie să fie extinderea Uniunii, deoarece aceasta va aduce pace și prosperitate, în timp ce extinderea NATO va aduce securitate. Vedem exact că linia păcii merge până la granița UE și NATO.
Care este poziția Georgiei în conflictul din Nagorno-Karabah?
Georgia este poate singura țară în care Azerbaidjan și Armenia au încredere totală. Asta pentru că suntem vecini și pentru că Georgia a menținut neutralitatea în timpul conflictului între cele două țări. Este important pentru noi să existe pace în regiunea noastră. Din cauza acestui război, Georgia a reușit să medieze cu succes un acord între Azerbaidjan și Armenia în urmă cu câteva luni, când a existat și un schimb de prizonieri de război. A fost aproape singura mediere de succes dintre cele două țări, iar Georgia este pregătită să faciliteze și să ofere sprijinul în obținerea unui acord. Din fericire, tensiunile recente în Karabah nu au escaladat într-o confruntare mai mare. Georgia speră ca ambele țări să încheie noi acorduri de pace, lucru pe care îl susținem prin politica noastră regională.
Se încarcă comentariile...
