Hackerii: activişti sau cyber-terorişti?

În ultimele 3 decenii, începând cu manifestări ocazionale, hackingul s-a dezvoltat şi a evoluat într-un sistem complex şi creativ care transformă spaţiul virtual într-o sursă deschisă pentru public. Ca urmare a evoluţiei sale incredibile, rezultatele hackingului sunt folosite de milioane de oameni din întreaga lume, iar cultura sa are implicaţii adânci, practice, chiar şi profunde.

Societatea deschisă la care hackerii visează necesită schimbul liber de idei şi informaţii, dar înţelesurile libertăţii şi ale deschiderii se schimbă odată cu marile corporaţii media care încearcă să protejarea produsele proprii, precum şi odată cu editorii, autorii şi univesităţile luptă pentru drepturile de proprietate. Atenţia din ultimii ani a hackerilor s-a îndreptat spre mişcările politice, actele guvernamentale, tranformându-se în activişti virtuali, un fel de Robin Hood ai spaţiului virtual. Astfel, hackerii au devenit extrem de populari în rândul populaţiei active de pe internet, fiind văzuţi ca promotori ai libertătii şi democraţiei.

Lumea hacktiviştilor (cel mai nou termen intrat în vocabularul de specialitate, care defineşte hackerul activist) a fost umbrită la începutului lunii ianuarie, când Aaron Swartz, un cunoscut activist în vârstă de 26 de ani, care a pus la dispoziţia publicului larg milioane de documente din cadrul MIT (Institutul Tehnologic Massachusets) s-a sinucis. Aaron fusese arestat în urmă cu un an în urma unei operaţiuni FBI şi risca acum peste 11 ani de închisoare. Hackerul lupta pentru dreptul la libertatea informaţiei şi stoparea cenzurii, şi fondase o instituţie legală care să militeze pentru aceste lucruri - Demand Progress. Multe voci spun că FBI-ul şi-a depăşit atribuţiile în ceea ce priveşte arestarea şi condamnarea lui Swartz. 

Deşi forţele de securitate portretizează grupările de hackeri ca fiind cauza legilor dure şi controversate pe care vor sa le instituie asupra internetului, cercetătorii care studiază fenomenul afirmă că aceste grupări sunt mai degrabă o reacţie decât o cauză, întrucât bătălia pentru reglementarea internetului şi folosirea acestuia în favoarea marilor corporaţii se duce de foarte mult timp.

Pe de altă parte, directorul FBI declara anul trecut că atacurile online vor înlocui terorismul , în ceea ce priveşte cea mai importantă ameninţare la adresa SUA (A.P). Contra-terorismul rămâne prioritatea FBI, însă Biroul Federal lucrează pentru a se pregăti mai bine în faţa atacurilor online. În fiecare birou teritorial al FBI există acum o divizie de apărare cyber. Modalităţile de reglementare se află înca în dezbatere în Congresul American şi sunt discutabile, mai ales după eşecul popular al SOPA.

UE va adopta în scurt timp o Directivă pentru atacurile împotriva sistemelor informaţionale, în special ale celor realizate prin folosirea sistemului robot - botnet (care atacă siteurile prin stimularea numărului de vizite până când site-ul cedează). În cadrul EUROPOL, a fost recent înfiinţat Centrul European împotriva infracţiunilor virtuale (EC3) pentru a se putea aplica politica UE in sfera operatională. Acest centru are ca atribuţii principale: furnizarea de analize, susţinerea investigaţilor, facilitarea cooperării, crearea unor canale pentru schimbul de informaţii între autorităţile competente ale statelor membre.

Hackeri în slujba guvernelor

Războiul civil din Siria se duce şi în spaţiul virtual între susţinătorii regimului al Assad şi cei ai rebelilor din Armata de Eliberare a Siriei. Hackerii din Armata Electronică a Siriei utilizează platformele Youtube şi Twitter pentru a contracara mesajele rebelilor, cu postări pro-guvernamentale.  Anonymous a lansat public “operaţiunea Siria” (#OpSyria) pentru a grăbi căderea regimului preşedintelui Bashar al Assad, ca ripostă la adresa Armatei Electronice Siriene.

Hackerii chinezi au atacat în ianuarie serverele publicaţiilor americane New York Times şi Wall Street Journal. Se pare că aceştia monitorizau de mai bine de 4 luni activitatea publicaţiilor şi au acţionat pentru a stop informaţiile controversate despre China.

Israelul îşi pregăteşte o armată virtuală bine organizată, mărind efectivul Unităţii 8200 (echivalentul NSA) cu hackeri dintre cei mai buni, după ce a observat necesitatea dezvoltării acestui domeniu în cadrul serviciilor militare şi de intelligence.

Hackerii iranieni se dovedesc a fi o adevărată bătaie de cap pentru autorităţile americane, după cum au declarat oficiali americani. Fostul secretarul de stat al Apărării, Leon Panetta declarase la sfârşitul anului 2012 că ameninţarea cyber dinspre Iran este în creştere. Pentagonul a anunţat că US Cyber Command îşi va mări de 5 ori capacitatea spre un număr total de aproximativ 5000 de soldaţi din spatele monitorului.

În aceste condiţii, autorităţile din România ar putea reconsidera o nouă abordare legată de domeniul IT şi în mod special de faptul că de peste două decenii, România exportă un număr semnificativ de specialişi IT în marile centre de cercetare din SUA, majoritatea fiind recrutaţi definitiv în cele mai bune companii din Silicon Valley.