Ebola şi securitatea naţională, cea internaţională

În România, instituţii specializate (SRI, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării etc.) au de lucrat serios pentru a reduce din riscurile pe care le creează Ebola, alte virusuri care pot fi utilizate de grupări teroriste FOTO AP/imagine cu rol ilustrativ

Despre pandemii se vorbeşte de mulţi ani ca de un pericol major, ce se poate concretiza în pierderi devastatoare de vieţi omeneşti, cu un impact sever asupra infrastructurii ce ţine o societate modernă. În ţările civilizate şi cu forţă economică, există centre naţionale de prevenire şi combatere a unor molime, sunt programe educaţionale în acest scop.

Şi industria cinmenatografică, în SUA de pildă, încearcă să modeleze conduita cetăţenilor în momente foarte dificile, când panica se poate instala. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) are o misiune cheie în mobilizarea de eforturi pe plan internaţional în situaţii de urgenţă. Aşa cum au existat în ultimul deceniu şi acum, când lumea este ameninţată de virusul Ebola. WHO a şi declarat că răspândirea acestui virus este rapidă şi că este nevoie de mijloace suplimentare de combatere. O epidemie cu diseminare puternică pune la mare încercare capacitatea de ripostă a guvernelor şi comunităţilor; pot fi implicaţii bugetare considerabile, la nivel public şi privat. Un impact mare poate echivala cu o vulnerabilizare sistemică, priveşte deci securitatea naţională.

Ebola, ca şi alte virusuri cu grad de periculozitate înaltă, ridică şi o altă chestiune privind securitatea naţională. Ce faci dacă virusul este purtat de persoane dispuse la auto-sacrificare pentru a lovi comunităţi, ţări, văzute ca vrăjmaşe. Vedem că autorităţile americane au în vedere efectuarea de controale la îmbarcarea în avioane. Nu este simplu de realizat asemenea acţiuni. Pericolul ca teroriştii să poarte virusul ucigaş reclamă filtre la toate frotierele, aeriene, terestre şi maritime, cât mai etanşe, sigure. Este posibil? Probabil da, dar costurile nu sunt neglijabile. Ar interveni criterii pe baza cărora să fie diferenţiate persoanele ce călătoresc: unele care pot trece fără dificultate, altele ce intră automat într-un screening. Oricum, este nevoie de o logistică bine pusă la punct.

În anii din urmă se vorbeste tot mai intens de atacuri cibernetice, de razboi informatic (cyberware). Daca grupari teroriste capătă forţa materiala si financiara pentru a face uz de arme biologice, lucrurile devin teribil de complicate pentru asigurarea protectiei cetatenilor. Dincolo de o logistica adecvata, se impune o informare si educare a populatiei (este necesara colaborarea ei). Leon Panetta, fost secretar al apararii al SUA, sugera ca lupta impotriva gruparilor jidahiste radicale ar putea dura decenii. Posibilitatea utilizarii armelor biologice de catre grupari teroriste influenţează logica de concepere a dispozitivelor de asigurare a securitatii nationale (a cetatenilor). De notat ca fortele statelor de a riposta la asemenea pericole sunt diferite depinzand de capacitatea tehnologica, forta economica si capacitatea manageriala (organizationala).

În UE exista un coordonator pentru lupta impotriva terorismului, Gilles de Kerchove. El nu are cum sa nu aibă atribuţii şi în ce priveşte terorismul cu arme non-conventionale, inclusiv biologice; el trebuie să colaboreze cu comisarul pe probleme de sănătate. Poate este nevoie de un task-force special al  Comisiei Europene în acest domeniu. În cadrul NATO, ambasadorul Sorin Ducaru este adjunctul Secretarului General în atenţia căruia sunt pericole non-convenţionale. Şi Banca Mondială are un cuvânt de spus mai ales că preşedintele său, Jim Yong Kim, este doctor şi un reputat expert în probleme de sisteme de sănătate. WHO este evident implicată în efortul internaţional. În Romania, dincolo de ce decurge din apartenenţa la NATO şi UE, instituţii specializate (SRI, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării etc.) au de lucrat serios pentru a reduce din riscurile pe care le creează Ebola, alte virusuri care pot fi utilizate de grupări teroriste.

În Consiliul European vor fi probabil discutate pericolele izvorate din actiunile unor grupari teroriste, conflictul din Siria si Irak ca si riscurile ce decurg din raspandirea involuntara si posibil voita a Ebolei. Fiindca aceste situatii afectează securitatea naţională a statelor din UE nu mai puţin decât dependenta excesiva de surse externe de aprovizionare cu energie, sau slabiciune economica prelungita. Romania are tot interesul ca eforturile de acasă să fie conjugate cu masuri ferme pe plan international.