
Diplomat german: Poziția SUA față de Rusia este greșită
0”Rusia respectă doar pozițiile de forță”, spune fostul șef al Conferinței de Securitate de la München, într-un interviu DW. Cu atât mai greu sunt de înțeles dovezile de slăbiciune ale președintelui Trump față de Kremlin.

Întreruperea asistenței militare americane pentru Ucraina nu este prima greșeală pe care președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, o comite, este de părere Christoph Heusgen, până de curând șeful Conferinței de Securitate de la München. ”Oricât de mult și-ar dori să ajungă cât mai repede posibil la o pace, comportamentul său tactic, strategic este îndoielnic”, observă diplomatul german, a cărui carieră include destule runde de negocieri cu Rusia.
”Știu că singurul lucru pe care rușii îl respectă este o poziție de forță. Or, Trump se prezintă acum în fața Rusiei într-o poziție vulnerabilă. Nu pot înțelege asta”, a apreciat Heusgen, într-un interviu acordat jurnalistului DW Roman Goncharenko - și dă un exemplu de slăbiciune într-o terminologie pe care, se pare, Trump o înțelege: tocmai a sacrificat doi ași, admiterea Ucrainei în NATO și integritatea teritorială a țării.

În orice caz, ”acel moment de neimaginat din Biroul Oval, când președintele și, chiar mai mult, vicepreședintele l-au insultat pe președintele ucrainean” fac să nu mai poată fi vorba despre neutralitate la Trump.
”Am crezut prea mult în căile diplomatice”
Heusgen a negociat cu Rusia, în 2015, pe vremea când era consilier-șef pentru relații internaționale al fostei cancelare federale Angela Merkel, acordurile de la Minsk ce ar fi trebuit să pună capăt ostilităților din Ucraina după anexarea Crimeei și invadarea estului Ucrainei. Președintele rus ”Vladimir Putin le-a aruncat la tomberon. Mi-a fost clar că de acum nu mai merge decât adoptând o poziție de forță”.
Acele înțelegeri, negociate în prezența președintelui Petro Poroșenko, în condiții dezolante pentru armata ucraineană, nu au fost respectate de Moscova. Ele au putut însă opri avansul rusesc și, dacă ar fi funcționat, s-ar fi putut ajunge la restaurarea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, crede diplomatul care a reprezentat Germania la ONU între 2017 și 2021.
Acordurile, amintește Heusgen, nu au fost aplicate de Rusia, care a început prin a nu respecta armistițiul pentru a sfârși cu alegerile comunale organizate în teritoriile secesioniste Lugansk și Donețk, contrar celor convenite în capitala Belarus. ”De aceea, pe bună dreptate, (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski cere acum garanții că Rusia se va ține cu adevărat de o eventuală înțelegere. E firesc să o facă. Am crezut prea mult după 2015 să reușim pe căi diplomatice”.
”Dinspre Kremlin vin aceleași pretenții”
Într-o notă realistă, Heusgen admite că nu poate exista ”o propunere care, din perspectivă ucraineană, să fie ideală. Rusia este prea puternică. Și chiar dacă Ucraina ar fi într-o poziție mai bună decât este acum sau Rusia într-una mai slabă, situația nu se va schimba”.

Dar, adaugă diplomatul, ”nu sunt convins că în acest moment chiar au loc negocieri. Nu văd la Vladimir Putin nici un fel de schimbare de atitudine, dinspre Kremlin vin aceleași pretenții”. Printre acestea, nerecunoașterea președintelui legitim al Ucrainei Zelenski, neutralitatea Kievului, preluarea de către Rusia a unor regiuni pe care nici măcar nu le-a ocupat sau revenirea la situația dinaintea extinderii NATO.
”Că rușii și americanii vor sau nu, Europa crește ca partener”
Ceea ce contează și ceea ce Europa vrea acum să asigure este ca, în eventualitatea unei păci, Ucraina va fi capabilă să se apere singură, dacă Vladimir Putin sau vreun posibil succesor al acestuia va dori să o atace din nou. ”Sper că probabilul viitor cancelar să pună în practică ceea ce predecesorul său s-a tot ferit să facă. De exemplu, să pună la dispoziția Kievului rachetele cu rază lungă de acțiune Taurus. Friedrich Merz va da un plus de greutate” atât Germaniei cât și Europei, a apreciat Heusgen.
”Dacă Europa va avea o poziție puternică va fi automat la masa negocierilor. Că rușii și americanii vor sau nu, Europa crește ca partener”, iar Germania, principala economie de pe continent, trebuie să își ia în serios responsabilitățile și rolul de motor, după cei trei ani plini de ezitări ale lui Olaf Scholz.
”Trump va fi forțat să livreze” Europei
Ambasadorul german are ”mari îndoieli în privința lui Trump” dar nu consideră oportună desprinderea Europei de NATO prin organizarea unei apărări independente. Unul din argumente ține de spiritul tranzacțional al șefului Casei Albe, explică Heusgen: ”Trebuie să întărim pilonul european din NATO. Cu cât este acesta mai puternic, Trump va fi forțat să spună că, pentru a avea loc la această masă, pentru a apăra interesele Americii în Europa, va livra necesarul: apărare aeriană, informații strategice, umbrela nucleară. Statele Unite au - și asta contează pentru Trump - interese economice mari în Europa. Câte miliarde au investit companiile americane în Europa. Fluxul comercial dintre Europa și America este cel mai mare din lume. Pentru Trump există cel puțin economic interesul ca acest flux să rămână stabil, chiar dacă valorile politice sau istorice par de acum diferite”.
”Este cumva omenește, de înțeles, să crezi, până când se umple paharul, că poți reuși fără acțiuni radicale. A contribuit însă combinația dintre pe-mai-departe agresivul Putin și politicile foarte narcisiste pe care Trump le urmează, discursul de la München al lui Vance, când a devenit clar că nu mai împărtășim aceleași valori cu americanii, apoi discreditarea lui Zelenski. Acestea au dat semnalul și Europa a înțeles în sfârșit. Sper ca acest elan să nu se stingă din nou”, cum s-a întâmplat imediat după anexarea Crimeei.
Ucraina în UE: ”Aderare graduală”
În interviul oferit DW, Heusgen a vorbit și despre importanța perspectivei de integrare europeană a Ucrainei și de șansele pe care le are.
”Aderarea la UE nu este un act politic ci o muncă asiduă și dificilă. Candidatul trebuie să fie pregătit pentru Uniunea Europeană, pentru deschiderea piețelor. Dar și UE trebuie să fie pregătită de admiterea țării cu cel mai mare teritoriu, cu cea mai mare agricultură. Este nevoie de o integrare graduală, ceva ce nu a mai existat: să devină mai întâi parte politică, să participe la Consiliul European, pentru a ca deschiderea să urmeze apoi, puțin câte puțin, pe părți din aquis. Nu trebuie să ne facem iluzii că intrarea în UE se face de azi pe mâine”
”Locul lui Putin este la Haga”
Cât despre Vladimir Putin, fostul ambasador german la Națiunile Unite observă că președintele rus nu dă semne că ar încerca să-i determine pe judecătorii de la Haga să anuleze mandatul internațional de arestare.
”Cu agresiunea împotriva Ucrainei, Putin a încălcat masiv dreptul internațional, prin răpirea miilor de copii, prin toate distrugerile. Locul lui Vladimir Putin este la Haga, în fața Curții Penale Internaționale”, conchide Christoph Heusgen, în interviul acordat DW.