Cele 5 componente ale fericirii

În peste 30 de ani de studii, Prof Dr. Martin Seligman, fondatorul psihologiei pozitive, a reuşit să descopere care sunt elementele unei vieţi fericite pentru fiecare dintre noi.

Vă spuneam într-un dintre articolele trecute că voi reveni cu mai multe detalii despre modelul PERMA, iniţiat de Prof. Dr. Martin Seligman, care descrie componentele fericirii, aşa cum este ea trăită şi înţeleasă de majoritatea populaţiei.  

PERMA este un acronim şi descrie 5 stări pe care oamenii le vor pentru ele însele, nu pentru a impresiona/ cuceri  terţe părţi:  

P - Positive Emotions (Emoţii pozitive). Despre gândirea pozitivă se tot vorbeşte, ba de bine, ba de rău: unii oameni de ştiinţă ne explică faptul că gândirea pozitivă poate amplifica, pe termen mediu şi lung, stări de panică şi angoasă. Alţii jură că acest tip de a trata realitatea ne va aduce o calitatea mai bună a vieţii.  

Analizând în detaliu studiile ambelor tabere, am înţeles faptul că toţi au dreptate! Ciudat, nu? Să vă explic de ce: se pare că, folosită pe termen lung, împreună cu introspecţie şi obiectivitate, plus focus pe soluţii - gândirea pozitivă este ideală.  

Folosită însă într-un cadru de disperare ascunsă şi traume mascate, gândirea pozitivă va îndepărta persoana care o foloseşte de realitate. Ca s-o explic simplu, dacă ai făcut o până la maşină în mijlocul unui drum puţin circulat, este bine să recunoşti că ai o problemă şi să te mobilizezi ca să repari roata fără să te lamentezi şi enervezi. 

Gândirea pozitivă, în exemplu de mai sus înseamnă că recunoşti soluţia aproape concomitent cu problema.  

E - Engagement (Implicare). Ea se referă la calitatea umană de a fi complet absorbit de acţiunile pe care le întreprindem. De aceea, este important să facem ceea ce ne place mai mult decât ceea ce ni se spune că trebuie să facem. Putem avea implicare într-o meserie pe care am ales-o cu drag, în practicarea unui hobby sau în actuni de voluntariat. Oamenii care au parte de măcar una din cele 3 sunt mult mai fericiţi decât cei care nu fac asta.  

R - Relations (Relaţii). Această componentă este, se pare, cea mai importantă din cele 5 descoperite de Seligman. Relaţiile sunt esenţiale pentru fericirea umană. De fapt, relaţiile sunt esenţiale pentru însăşi supravieţuirea umană. La nivel de societate românească, asta este problema pe care asociaţia pe care o conduc vrea să o rezolve în primul rând. Studiul publicat în 2012 de Arsenoaiei & Matasel, rreferitor la nivelul de fericire al românilor, arată că mai mult de jumătate din Români nu cred că fac parte dintr-o societate. Acest sentiment de excludere, singurătate şi neapartenenţă la un grup este baza nefericirii românilor. Din cauza acestui motiv am creat şi Institutul pentru Fericire în Bucureşti, primul spaţiu fizic dedicat comunităţilor care vor să se întâlnească în diferite contexte.  

M - Meaning (Credinţă / Scop înalt). Când considerăm că acţiunile pe care le facem contribuie în mod pozitiv la realizarea unui scop înalt pentru întreaga omenire, atunci nivelul nostru de fericire este mai mare. Tocmai de aceea, meseriile pe care le alegem pentru că ne plac, voluntariatul pe care îl oferim cauzelor în care credem, ne aduc o părere mai bună despre noi şi despre viaţa pe care o ducem. Atunci când oamenii simt că ceea ce aduc ei în lume este într-adevăr valoros, atunci când simt că ei au un rol de neînlocuit, vieţile lor sunt mult mai bune. Istoria întreagă este presărată cu exemple de acest fel: persoane care au renunţat la o viaţă de bogăţie materială pentru a se dedica muncii în zone sărace din lume, oameni care au schimbat cu totul mersul vieţii lor monotone pentru a-şi umari pasiunile. Aceşti oameni ne îmbogăţesc pe noi toţi şi, mai ales, pe ei înşişi.  

A - Achivement (Succes). Această ultima stare este şi cea mai controversată din cele 5. Succesul prezentat de Seligman nu se referă la ambiţie oarbă sau la obsesie continuă. El se referă la mândria de sine câştigată atunci când observi că munca ta a dat roade de care se pot bucura mai mulţi oamenii. Antreprenorii sunt un bun exemplu în acest caz. Studiile despre ei, arată că motivaţia unui antreprenor este mai degrabă de succes personal decât venită din dorinţa de a câştiga mulţi bani. Eu, de exemplu, sunt antreprenor social. Am o satisfacţie net crescută atunci când un participant la un eveniment îmi mărturiseşte cât l-a ajutat pe el discuţia despre fericire, decât atunci când intră bani în cont. Îmi dau lacrimile de bucurie când văd sălile pline, nu pentru că înţeleg că ne-au crescut veniturile ci pentru că văd oameni care vor mai mult de la ei şi asta este succesul pentru mine.  

Şi, pentru a finaliza discuţia intr-o soluţie practică, vă invit să faceţi o călătorie de introspecţie în vieţile voastre şi să vedeţi unde anume punctele de mai sus sunt în regulă şi unde anume mai e nevoie de lucru. Reţineţi, nimic nu vine de la sine. Avem nevoie de gândire, soluţii şi acţiuni pentru a ne îmbunătăţi vieţile.  

 Până săptămâna viitoare, vă doresc să fiţi fericiţi! :)