Anexarea Transnistriei, o cacealma propagandistică rusească
0Isteria despre presupusa anexare a Transnistriei de către Rusia s-a dovedit o cacealma propagandistică. Vladimir Putin nici nu a pomenit Republica Moldova în discursul său, de joi, din Adunarea Federală a Rusiei.
Scopul agitației din ajun a fost victimizarea regimului separatist în presa internațională. Este aprecierea dată de mai mulți analiști politici de la Chișinău după așa-numitul „congres al aleșilor locali de toate nivelurile”, desfășurat miercuri la Tiraspol, la care se specula că administrația separatistă va cere Rusiei anexarea Transnistriei. În realitate, participanții la acea adunare au votat o rezoluție în care cer Rusiei să protejeze regiunea transnistreană de presiunile economice crescânde ale Chișinăului. De asemenea, se solicită ONU, OSCE, CSI, Parlamentul European și Comitetului Internațional al Crucii Roșii să pună presiune pe Chișinău ca acesta să renunțe la planul său de readucere a Transnistriei separatiste în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova. În acest context, șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasniselski, a certat Chișinăul acuzându-l de „genocid” în raport cu locuitorii de pe malul stâng al Nistrului (Transnistria).
Miza separatiștilor, empatia europenilor
De facto, Tiraspolul încearcă să agite narațiunea, sensibilă pentru europeni, despre inventata „catastrofă umanitară” generată în Transnistria de către Guvernul de la Chișinău prin noua politică vamală ce impune companiilor transnistrene să-și achite taxele vamale în bugetul Republicii Moldova, nu în cel separatist. Este pentru prima dată în ultimii 32 de ani când autoritățile de la Chișinău au toate pârghiile la îndemână pentru a controla 100% importurile și exporturile Transnistriei, situată geografic între Chișinău și regiunea Odesa din Ucraina. Toate instrumentele i-au fost oferite Republicii Moldova de războiul Rusiei contra Ucrainei. Din prima zi a invaziei ruse, Kievul a închis cu tancuri segmentul transnistrean al frontirei moldo-ucrainene (405 kilometri) pentru a preveni un atac asupra sa de pe flancul transnistrean – în Transnistria staționând ilegal, încă din perioada sovietică, fosta armată a 14-a a Rusiei. Astfel, Chișinăul a devenit singura poartă prin care Transnistria poate importa și exporta acum mărfuri și singurul drum pe care capii regimului ilegal de la Tiraspol și militarii ruși pot ieși din enclava separatistă. Asta în condițiile în care Chișinăul are, din 2023, o lege ce condamnă penal separatismul.
Miza Chișinăului, aderarea la UE ca stat integru
În decembrie 2023, UE a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova. Termenul asumat pentru aderare de către guvernarea de la Chișinău este cel târziu 2030. Până atunci, problema transnistreană trebuie soluționată, pentru ca Moldova să poată adera la UE ca stat integru. Factorul determinant în acest sens este victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia – Ucraina servind în acest moment ca scut pentru Moldova în fața agresiunii ruse. În cazul în care problema transnistreană nu va fi soluționată până în 2030, președinta Maia Sandu admite aderarea la UE „în doi pași”, după modelul Ciprului – mai întâi malul drept al Nistrului, după care malul stâng – ceea ce ar complica foarte mult ecuația aderării. Această cale de rezervă a fost deschisă pentru Moldova de către UE pentru ca Rusia să nu mai poată ține ostatică întreaga Moldovă prin controlul pe care îl exercită asupra regiunii transnistrene (11% din teritoriul Republicii Moldova).
Deorece Ucraina rezistă și armata rusă nu poate face joncțiunea cu armata sa izolată în Transnistria și nu poate ocupa Moldova, Rusia, contopită cu interesele oligarhilor moldoveni fugari, condamnați și incluși în lista sancțiunilor internaționale, a declanșat împotriva Moldovei cel mai aprig război hibrid din istoria țării. Resurse uriașe sunt puse la dispoziție de Kremlin agenților ruși din Moldova și forțelor politice pro-ruse pentru a bloca parcursul european al Moldovei și pentru a înlocui actuala guvernare pro-europeană cu una loială Rusiei – așa cum a fost până în 2021. „Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, care se vor desfășura concomitent cu referendumul pentru integrare europeană. Vedem deja încercări de a destabiliza situația, de a promova narațiuni contrare interesului național”, a menționat recent ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi.
„Rusia va rămâne foarte agresivă nu doar militar, dar în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid, dezinformare, implicarea în alegerile din Moldova, a Maiei Sandu, în România, în Europa, în America, în Marea Britanie”, a menționat miercuri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Referindu-se la gălăgia propagandistică din ultimele zile în legătură cu pretinsa „anexare” a Transnistriei de către Rusia, Geoană a spus că aceasta nu este altceva decât o „formă de presiune suplimentară în logica campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat. Este un fel de presiune psihologică și politică. Nu are niciun fel de consecință militară sau strategică, deoarece pentru a putea lua controlul teoretic asupra Transnistriei, rușii ar trebui să zboare pe deasupra Ucrainei în condițiile în care nu pot să rezolve problema nici în Donbas”, a spus Mircea Geoană.
Ce fel de protecție anume cere Tiraspolul de la Rusia?
Miercuri seară, la un post rusesc de televiziune, pretinsul „ministru de externe” de la Tiraspol, Vitali Ignatiev (izolat la Tiraspol, dar cercetat ca cetățean ucrainean de către Kiev pentru susținerea statului agresor și a administrației de ocupație), a fost întrebat ce fel de protecție anume cere Tiraspolul de la Rusia în rezoluția votată la adunarea aleșilor locali de miercuri. Iată răspunsul lui Vitali Ignatiev: „Prin adresarea noastră, cerem Rusiei să ne ajute din punct de vedere diplomatic. Rusia are responsabilități de garant în procesul de negocieri cu Chișinăul și are aici o misiune de pacificare. Astăzi asupra acestei misiuni de pacificare de asemenea sunt exercitate presiuni. Noi am cerut Rusiei să-și activizeze măsurile diplomatice în calitatea sa de mediator în procesul de negocieri în formatul 5+2. Noi mizăm pe faptul că Rusia va ține cont că în Transnistria locuiesc peste 220 000 de cetățeni ruși. Acești oameni vor să vadă că Rusia rămâne activă în procesul de soluționare a problemei transnistrene. Acum formatul 5+2 este înghețat de către partea moldovenească și tot partea moldovenească refuză orice întrevederi la nivel înalt cu administrația de la Tiraspol. Noi vrem ca formatul 5+2 să-și reia activitatea, de aceea ne-am adresat nu doar Rusiei, dar și altor participanți la procesul de negocieri. De asemenea, ne-am adresat la ONU”, a spus Ignatiev.
La rândul său, Chișinăul susține că formatul 5+2 (OSCE, Rusia, Ucraina, Chișinău și Tiraspol + SUA și UE cu statut de observatori), care și-a demonstrat ineficiența în ultimele trei decenii, a fost înghețat odată cu declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. De asemenea, diplomații ucraineni au afirmat în repetate rânduri în cadrul vizitelor efectuate la Chișinău că Ucraina nu se va mai așeza niciodată la aceeași masă de negocieri cu Rusia pentru soluționarea problemei transnistrene.
Regimul separatist caută un țap ispășitor ca să justifice sărăcia din Transnistria
Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat miercuri, după adunarea gălăgioasă de la Tiraspol că Transnistria nu mai este controlată în totalitate de Federația Rusă, iar ”apariția mai multor centre de putere este un semn de slăbiciune, de sfârșit și de colaps”. Potrivit lui Serebrian, agresiunea rusă asupra Ucrainei a generat „mai multe centre de control” la Tiraspol . El a reamintit că 76% din exporturile transnistrene sunt absorbite actualmente nu de Rusia, ci de piața UE în baza Acordului de liber schimb semnat de Moldova cu UE – mărfuri care ajung în UE prin Chișinău, iar ulterior prin România.
Potrivit oficialului moldovean, agitația de la Tiraspol „este o operațiune de mascare a problemelor pe care le are regimul separatist în raport cu cetățenii din regiunea transnistreană. Lucrurile merg prost economic și social și trebuie o explicație pentru localnici și această explicație este că mama tuturor relelor ar fi la Chișinău din cauza acestor taxe vamale. Chipurile din cauza acestor taxe lucrurile încep să meargă prost în regiune. Dar, de fapt, lucrurile au început să meargă prost în regiunea transnistreană de multă vreme. Ele nu au mers prea bine niciodată”, a spus Serebrian.
Conform datelor Agenției Servicii Publice de la Chișinău, la ora actuală 98% din locuitorii regiunii transnistrene – adică 354 000 de oameni – dețin buletine moldovenești de identitate, iar aproximativ 2000 de firme din Transnistria sunt deja înregistrate la Chișinău și au conturi bancare la băncile din Moldova. Fără aceste instrumente oferite de Chișinău, aceste firme nu ar putea efectua operațiuni de import-export. Un singur oligarh, Viktor Gușan, controlează peste 80% din așa-numita „economie a Transnistriei”. Acesta este patronul holdinului „Sheriff” și, conform informațiilor apărute în presa de la Chișinău, de la începutul războiului din Ucraina se află în Germania, având și cetățenie germană (pe lângă cea rusă și ucraineană) și are afaceri în această țară. Numele lui Gușan în calitate de agent FSB îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă.
Se încarcă comentariile...
