Tratamentul-minune pentru creşterea în înălţime a copiilor: „Are efect atâta timp cât cartilajele nu sunt închise“
0În mare măsură, înălţimea copiilor depinde de cea a părinţilor biologici, la care, cu fiecare generaţie, se pot adăuga câţiva centimetri. Medicii endocrinologi spun că există şi factori care pot fi controlaţi.
Deşi se spune că părinţii înalţi vor avea întotdeauna copii înalţi, în timp ce cuplurile cu talie mai mică sunt ”programate” să aibă copii mai scunzi, există abateri de la aceste reguli care sunt determinate, de cele mai multe ori, de anumite dereglări hormonale.
Potrivit endocrinologului Anca Giurgiu, un deficit de hormon de creştere, secretat la nivelul glandei hipofize, determină o talie mică, indiferent de moştenirea genetică a copilului care o manifestă. Cunoaşterea acestei probleme este cu atât mai importantă cu cât, dacă ea este descoperită la timp, poate fi corectată.
Cum ne dăm seama că avem o problemă
Primii care pot observa existenţa unei eventuale probleme de creştere sunt părinţii - explică medicul endocrinolog, aceştia trebuind să îşi măsoare periodic copii, indiferent dacă suspectează sau nu o problemă.
”Creşterea unui copil trebuie să fie constantă, să nu existe perioade de timp - să zicem un an - în care el să nu crească deloc. În momentul în care înălţimea unui copil, raportată la curbele de creştere, este cu 2 - 2,5 centimetri deviaţii standard sub înălţimea normală, se pune problema unei insuficiente secreţii de hormon de creştere", e explicat medicul endocrinolog Anca Giurgiu, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău.
Pentru că o astfel de stagnare sau creşteră mai lentă poate reprezenta şi o întârziere constituţională de creştere şi dezvoltare - adică aceşti copii au un ritm lent de creştere şi ajung la înălţimea normală a adultului mai târziu - cel mai bine este ca părinţii să ceară, atunci când au suspiciuni, sfatul de specialitate din partea unui medic.
Cum se pune diagnosticul
Odată ce există suspiciunea, confirmată de deviaţiile standard, copilul va fi suspus unor teste pentru a determina dacă, într-adevăr, secreţia hormonului de creştere este prea mică. ”Diagnosticul sigur se pune prin teste dinamice. Copilului i se va administra insulină, care este un hormon care stimulează secreţia hormonului de creştere, iar dacă nivelul acestui hormon creşte, înseamnă că nu este un deficit de secreţie. Dacă, în ciuda injectării insulinei, nivelul hormonului de creştere nu se modifică, înseamnă că există această problemă”, explică medicul.
”Rezultatele tratamentului sunt spectaculoase”
După ce se pune diagnosticul, copilul va face tratament cu hormon de creştere injectabil. ”Rezultatele tratamentului sunt spectaculoase, mai ales dacă a fost început acest tratament la timp, deoarece cu cât diagnosticul se pune mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune. Tratamentul are efect atâta timp cât cartilajele nu sunt închise. Am avut pacienţi care au obţinut rezultate frumoase şi la 16 ani”, precizează endocronologul.
Alte cauze ale înălţimii mici
Există şi copii scunzi care nu au o secreţie insuficientă a hormonului de creştere. În cazul acestora, responsabilă poate fi fie talia mică a părinţilor, fie malnutriţia, întârzierea constituţională de creştere şi dezvoltare şi mai multe boli cronice şi genetice. Este important, însă, să se excludă, printr-o vizită la medicul endocrinolog, hiposecreţia hipofizară de hormon de creştere datorită faptului că această deficienţă poate fi corectată dacă este descoperită la timp.
Vă mai recomandăm: