Tezaur monetar de secol XVI, descoperit la margine de sat. „Reprezintă preţul a zece miei” FOTO
0Monedele au fost emise în perioada 1551-1599 în Polonia, Lituania şi în Ungaria, sub autoritatea a cinci suverani: Sigismund I August, Sigismund III, Ştefan Bathóry (ca rege al Poloniei), Ferdinand I şi Rudolf II.
Un tezaur de 36 de monede emise Polonia, Lituania şi Ungaria, în secolul al XVI-lea, au fost descoperite, recent, la marginea satului Sântă Măria, din judeţul Sălaj.
Potrivit reprezentanţilor Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, tezaurul monetar a fost scos la lumină după ce în luna septembrie a anului trecut, un pasionat de arheologie a descoperit accidental, cu ajutorul unui detector de metale, şase monede medievale. Descoperitorul a stabilit coordonatele locului cu ajutorul unui GPS şi apoi a anunţat autorităţile competente despre descoperire, având indicii că mai existau piese monetare în pământ.
Doi specialişti ai Muzeului - dr. Horea Pop, şeful secţiei Cercetare Ştiinţifică şi dr. Emanoil Pripon, cercetător ştiinţific II, specializarea numismatică-restaurare - au efectuat un diagnostic arheologic în locul indicat, în urma căruia au mai identificat încă 30 de monede.
"Tezaurul conţine 36 de monede emise în perioada 1551-1599 în Polonia, Lituania, la Riga şi în Ungaria, sub autoritatea a cinci suverani: Sigismund I August, Sigismund al III-lea, Ştefan Bathóry (ca rege al Poloniei), Ferdinand I şi Rudolfal II-lea. Din punct de vedere al nominalului (al tipului de monedă), tezaurul cuprinde trei piese cu valoarea de şase groşi, o piesă de patru groşi, 27 piese de trei groşi şi cinci piese de câte un dinar, toate din argint", au precizat specialiştii.
După descoperire, tezaurul monetar a intrat într-un proces de restaurare, în urma căruia au fost evidenţiate caracteristicile fiecărei monede: locul emiterii, numele emitentului, numele gravorului sau a maestrului monetar, anul emiterii şi valoarea înscrisă pe fiecare piesă.
"În Transilvania secolului al XVI-lea, valoarea produselor şi a serviciilor era exprimată în dinari. Tezaurul de la Sântă Măria avea în epocă o valoare de 314 dinari, adică puţin peste trei taleri (un groş emis în sistem polonez, era echivalentul a trei dinari). Această sumă putea reprezenta remuneraţia unui mercenar pedestru (infanterist), care era plătit cu trei taleri pe lună. De asemenea, suma aceasta putea fi rodul unei tranzacţii, pierdută mai apoi în condiţii asupra cărora nu ne putem pronunţa cu exactitate, de vreun localnic sau negustor", subliniază cei de la Muzeul din Zalău.
Pentru a ilustra valoarea tezaurului, aceştia au dat câteva exemple legate de preţurile de pe piaţa clujeană din anul 1600, o dată apropiată de cea a ultimei monede din tezaur. La acea vreme, un miel costa 32 de dinari, un purcel 30-35 de dinari, o gâscă 16 dinari, iar o găină 8-12 dinari. "Tezaurul putea reprezenta, aşadar, preţul a zece miei sau nouă purcei", precizează specialiştii.
Cercetarea arheologică nu a evidenţiat niciun indiciu al depozitării tezaurului în vreun recipient din ceramică sau metal. "Cel mai probabil, tezaurul se afla iniţial în vreo pungă din piele sau din pânză, materiale care nu au rezistat trecerii timpului. O mare parte dintre monede au fost descoperite grupat, ceea ce ne poate duce cu gândul la faptul că iniţial, acumularea monetară se afla sub forma unui fişic, fie pe fundul unei pungi, cum s-a spus, fie învelită într-un material perisabil", explică sursa citată.